Daniel a fost dus la Babilon in anul 605 i.Hr., in timpul anului in care a avut loc urcarea pe tron a lui Nebucadnetar (vezi cap. 1,1). Insa abia in al III-lea an al captivitatii lui, al II-lea al lui Nebucadnetar, tanarul Daniel a dat primele dovezi ale chemarii sale profetice (cap. 1,5.17; 2,1.19). Astfel, anul 603 poate fi considerat ca inceputul slujirii lui Daniel ca profet.
Pentru o vreme el a detinut o pozitie inalta in guvernarea lui Nebucadnetar (cap. 2,48) si a devenit un consilier de incredere al marelui imparat. Sub urmasii lui Nebucadnetar, serviciile lui Daniel par sa nu fi fost de dorit. Totusi, el este din nou gasit avand un rol in noaptea caderii Babilonului, ca traducator al scrisului misterios de pe zid (cap. 5). La scurt timp dupa aceea, a ajuns inca o data la o pozitie inalta de onoare si raspundere in proaspatul format Imperiu Persan (cap. 6).
Toate viziunile lui Daniel consemnate in cap. 7-12 au fost primite in ultimii ani ai vietii lui, prima (cap. 7) in primul an al lui Belsatar (552 sau poate mai tarziu), iar ultima (cap. 10-12) in al III-lea an al lui Cir, 536/35 i.Hr. Probabil ca pe vremea aceea, cand Daniel era in varsta de aproape 90 de ani, i s-a poruncit sa-si incheie cartea si sa o sigileze (cap. 12,4.13). Pentru aceste motive intinsa slujire profetica a lui Daniel poate fi cuprinsa cu aproximatie intre 603 si 535 i.Hr.
Uniunea de Conferinte a Bisericilor Adventiste din Romania