Data traditionala. – Probabil data cea mai raspandita atribuita nasterii lui Hristos a fost 4 (sau 5) i.Hr., desi unii o dateaza cu 6,8 sau chiar mai devreme. Popularitatea datei 4 i.Hr., provine probabil de la Ussher, care a considerat ca era crestina era intarziata cu patru ani. El a plasat data creatiunii la 4004 i.Hr. deoarece credea ca Hristos s-a nascut in anul 4050 de la creatiunea lumii, adica 5/4 i.Hr., din toamna in toamna. Asa ca el a plasat data nasterii in apropiere de sfarsitul lui 5 i.Hr., si anul acesta a aparut in marginalele multor editii ale Bibliei engleze timp de 250 de ani. Dar acum se stie ca datele lui Ussher, compilate acum 300 de ani, sunt departe de a fi exacte. Multe dintre ele sunt aproximativ corecte, dar cele mai multe sunt gresite in totalitate. Descoperirile mai noi din arheologie au facut posibila cunoasterea multor date cu certitudine, lucru care era dincolo de posibilitatatile savantilor vremii lui Ussher. Acum anul 5 i.Hr., poate fi privit ca aproximativ corect pentru nasterea lui Hristos. Totusi, dovezile nu sunt destul de complete pentru a furniza dovezi despre anul exact, asa cum se va vedea.
Inscrierea de pe vremea lui Quirinius (Cyrenius). – Luca spuse ca Isus s-a nascut pe vremea recensamantului decretat de August si ca ea era "intaia inscriere, cand Quirinius [Cyrenius KJV] era guvernator al Siriei (Luca 2,2, RSV). Iosif numeste pe Senius Saturninus si pe Quintilius Varus ca guvernatori succesivi de la aproximativ 9 i.Hr. pana dupa moartea lui Irod (Antichitati XVI.9.1; XVII.5.2;9.3). De aceea criticii au acuzat pe Luca de o eroare. Totusi, dovezile nu inlatura probabilitatea ca Hristos sa fi fost nascut pe vremea recensamantului facut pe timpul guvernatorului lui Quirinius. Doua inscriptii care mentioneaza pe Quirinius au fost interpretate unii ca indicand ca era guvernator asociat al Siriei inainte de moartea lui Irod si ca recensamantul la care se refera Luca a fost unicul facut in 8 sau 6 i.Hr., nu cel din perioada de guvernare mai tarzie al lui Quirinius, 6 d.Hr (vezi Deissmann in bibliografia de la sfarsitul acestui articol). Altii prefera sa explice recensamantul lui Luca ca unul care a fost ordonat de August in anul 8 i.Hr. si care a inceput in Palestina ceva mai tarziu (data la care Iosif si Maria au mers la Betleem), apoi lasat neterminat la moartea lui Irod si terminat sub Quirinius (si deci asociat cu numele acestuia din urma).
Iosif afirma ca Cyrenius a intreprins un recensamant roman in Iudea pe la anul 6 sau 7 d.Hr (Antichitati XVIII.1.1; 2.1; XX.5.2), si mentioneaza o insurectie condusa de Iuda din Galileea in opozitie cu el. Fapte 5,37 se refera la aceeasi rascoala. Recensamantul acesta a avut loc curand dupa ce Arhelau a fost demis si Iudea a fost anexata formal la provincia romana Siria in anul 6 d.Hr. Luate impreuna faptele acestea sugereaza posibilitatea ca antagonismul iudeu sa fi facut cu neputinta sa se termine recensamantul si adunarea impozitului bazat pe el sub domnia Irodiana si ca indata ce Iudea a fost incorporata in provincia Siria recensamantul si adunarea impozitului au fost exact aplicate. Vezi p.227, diagrama 2.
S-a obiectat ca nu exista nici o relastfel de despre vreun decret imperial pentru supunerea Iudeii la impozit inainte de acela savarsit de Quirinius in anul 6 sau 7 d.Hr., dar trebuie sa se retina ca lipsesc relatari detaliate ale administratiei romane a Palestinei. Desi tributarii Romei, Irod si Arhelau au exercitat o masura considerabila de independenta in problemele locale si este mai mult decat probabil ca ei au colectat impozite in propriul lor nume si au platit Romei tribut din propriile lor tezaure. Este in intregime posibil ca Irod, probabil intarziat, va fi executat poate inscrierea ceruta mai de vreme de catre August. Un astfel de decret, desi emis de fapt in numele lui Irod, ar fi putut fi considerat pe buna dreptate un edict roman intrucat Irod era supus Cezarului. Iosif si Maria au mers la Betleem, caminul lor stramosesc, pentru a fi inscrisi. Imperiul permitea ca un recensamant sa se faca dupa metode locale. Ca o astfel de practica era urmata in Rasarit este demonstrat de un papirus al unui secol mai tarziu, aratand ca in Egipt oamenilor li se cerea sa se inapoieze la caminele lor pentru recensamant (vezi Deissmann in bibliografie).
Steaua nu poate fi datata. – Toate incercarile de a ajunge la o data pentru steaua din Betleem (Matei 2,2) prin calcule astronomice sunt fara valoare. Nici un corp ceresc n-ar fi putut sa conduca pe calatorii din Rasarit, apoi sa se fi intors spre sud de la Ierusalim la Beetleem si in cele din urma sa fi stat asupra unei singure case. Evident steaua era miraculoasa (vezi DA 60) si neastronomica.
Moartea lui Irod datata in 4 i.Hr. – Iosif dateaza moartea lui Irod in anul al treizeci si saptelea al domniei sale socotit de la numirea lui, sau al treizeci si patrulea socotit de la preluarea faptica a regatului, adica 4/3 i.Hr., de la Nisan la Nisan. ( Timpul mortii lui Irod trebuie sa fie bazat pe dovada istorica din Iosif (vezi p.239, nota 2); el nu poate fi fixat astronomic printr-o eclipsa. Exista mai multe eclipse posibile in seria care ar putea fi identificata cu aceea mentionata de Iosif, dar anul 4/3 i.Hr., este data cea mai tarzie cu putinta, bazata pe data numirii lui Irod, lungimea reala a domniei sale si datarea succesorilor sai.) Unii au presupus ca Irod a murit tarziu in 4/3 i.Hr. si in felul acesta au plasat nasterea lui Isus in toamna anului 3 i.Hr. sau mai tarziu, dar interpretarea mai general acceptata a naratiunii lui Iosif este ca Irod a murit in primele zile ale lui Nisan, 4 i.Hr. Este explicat in alta parte ca Irod a murit la inceputul lui aprilie, 4 i.Hr., evenimentele dintre nasterea lui Hristos si uciderea pruncilor in Betleem, pe cand Irod era inca in viata, ar plasa nasterea la inceputul lui 4 i.Hr., cel mai tarziu, poate cateva luni mai de vreme, in toamna anului 5 i.Hr. (vezi la Matei 2,1; de asemenea p.227, diagrama 2). N-ar fi putut sa fi fost departe nici de anul 5 sau 4 i.Hr., deoarece Isus era "in varsta de aproape treizeci de ani" cand Si-a inceput lucrarea in "anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu".
Uniunea de Conferinte a Bisericilor Adventiste din Romania
