Sursa: www.intrebariimportante.ro
Care sunt câteva principii de care ar trebui să ținem cont în ceea ce privește ținuta?
Dumnezeu S-a îngrijit de primele haine ale lui Adam și ale Evei și El știe că noi avem nevoie astăzi de haine corespunzătoare (Mat. 6, 25-33). Noi trebuie să ne bazăm alegerea hainelor noastre pe principiile simplității și decenței; ele să fie practice, sănătoase și atractive.
Iată câteva caracteristici distinctive a ținutei creștinului:
1. Simplă. La fel ca în toate compartimentele vieții noastre, chemarea creștinului la simplitate se referă și la felul în care să ne îmbrăcăm. „Mărturia creștină cere simplitate.
Modul în care ne îmbrăcăm demonstrează lumii cine suntem și ce suntem – nu ca o pretenție legală transmisă din era victoriană, ci ca o expresie a iubirii noastre pentru Isus Hristos”.
2. De înaltă virtute morală. Creștinii nu vor întina frumusețea caracterului lor cu un stil de a se îmbrăca ce trezește „pofta firii pământești” (1 Ioan 2, 16). Pentru că doresc să dea și altora mărturie, ei se vor îmbrăca și se vor comporta într-un mod decent, fără să scoată în evidență acele părți ale trupului ce stimulează sexualitatea. Decența promovează sănătatea morală. Scopul creștinului este acela de a aduce slavă lui Dumnezeu și nu omului.
3. Practică și economică. Pentru că sunt administratorii banilor pe care Dumnezeu i-a încredințat lor, creștinii vor practica economia, evitînd „aur. mărgăritare și haine scumpe” (1 Tim. 2, 9). Cu toate acestea, practicarea economiei nu înseamnă în mod obligatoriu cumpărarea celor mai ieftine haine cu putință. Adesea, obiectele de o calitate mai bună sunt, în cele din urmă, mult mai economicoase.
4. Sănătoasă. Nu numai dieta afectează sănătatea unei persoane. Creștinii vor evita stilurile de îmbrăcăminte care nu protejează în mod potrivit corpul sau care strâng; în caz contrar, îmbrăcămintea va face ca sănătatea să se deterioreze.
5. Caracterizată prin farmec și frumusețe naturală. Creștinii înțeleg avertizarea împotriva „lăudăroșeniei vieții” (1 Ioan 2, 16). Referindu-se la crinii de pe câmp, Domnul Hristos a spus că „nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei” (Mat. 6, 29). În acest fel, El a ilustrat că principiile de frumusețe ale cerului sunt caracterizate de farmec, simplitate, curăție și frumusețe naturală. Etalarea lumească, așa cum se vede în moda efemeră, nu are nici o valoare în ochii lui Dumnezeu (1 Tim. 2, 9).
Creștinii cîștigă pe cei necredincioși nu arătînd ca lumea și comportându-se la fel, ci printr-un mod atrăgător și înviorător de a fi „altfel”. Petru spunea că soții necredincioși „pot să fie cîștigați fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor, cînd vă vor vedea felul vostru de trai: curat și în temere”. În locul podoabelor exterioare, sfătuiește el, credincioșii să se concentreze asupra dezvoltării omului „ascuns al inimii, în curăția nepieritoare a unui duh blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu” (1 Petru 3, 1-4).
Scripturile ne învață:
a. Caracterul dă adevărata frumusețe. Atât Petru, cât și Pavel au prezentat principiul de bază pentru călăuzirea bărbaților și femeilor creștine în domeniul podoabelor: „Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară. în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor” (1 Petru 3, 3). „Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletirea de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci în fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sînt evlavioase” (1 Tim. 2, 9, 10).
b. Simplitatea se armonizează cu reînviorarea și reforma. Când Iacov și-a chemat familia să se consacre lui Dumnezeu, aceasta a renunțat la toți „dumnezeii străini care erau în mâinile lor și cerceii pe care-i purtau în urechi”, și Iacov i-a îngropat acolo (Gen. 35, 2, 4).
După apostazia lui Israel cu vițelul de aur, Dumnezeu le-a poruncit: „Aruncă-ți acum podoabele de pe tine, și voi vedea ce-ți voi face”. În pocăință ei „și-au scos de pe ei podoabele” (Ex. 33, 5. 6). Pavel declară în mod clar că Scriptura a raportat această apostazie „ca să ne slujească drept pildă (nouă) peste care au venit sfârșiturile veacurilor” (1 Cor. 10, 11).
c. O bună administrare cere o viață de sacrificiu. În timp ce mare parte din omenire este subnutrită, idolul materialismului așază înaintea creștinilor ispite mergând de la haine, mașini și bijuterii scumpe, pînă la case luxoase. Simplitatea modului de viață și înfățișarea așază pe creștini într-un viu contrast cu lăcomia, materialismul și ostentația societății păgâne a secolului al douăzecilea, în care valorile se concentrează în domeniul lucrurilor materiale și nu al oamenilor.
Având în vedere aceste învățături scripturistice și principiile prezentate mai sus, noi credem că nu este potrivit pentru creștini să se împodobească cu bijuterii. Noi înțelegem prin aceasta că purtarea de inele, cercei, lănțișoare la gît, brățări, funde, butoni de manșetă și ace de cravată extravagante, cum și orice alt tip de bijuterii sau podoabe a căror principală funcție este aceea de etalare ostentativă, nu este necesară și nu este în armonie cu simplitatea împodobirii cerută de Sfintele Scripturi.
Pastor Viorel Dascalu
