Viața este sacră deoarece este darul lui Dumnezeu pentru muritori. Este șansa noastră încadrată în timp și spațiu de a putea odată îmbrăca veșmintele veșniciei. Fie că vorbim despre viață sau despre polarizarea ei, moartea, ne rugăm la Tatăl nostru să fie suportabile. Cuvântul euthanasiere provine din două cuvinte grecești: “eu” plus ”thanatos”tradus prin: moarte bună, ușoară, frumosă sau dulce.
Biblia afirmă că, condamnarea la moarte este un gest de omucidere contra unei ființe umane, indiferent că este "fetus, embrion, copil,adult, bătrân, bolnav incurabil sau în agonie".
În septembrie 2008 Olanda a devenit prima țară care a promulgat o lege prin care este permisă euthanasierea copiilor mai mici de 12 ani. ("Sunday Times"). Acest lucru a intervenit într-o societate ca cea olandeză, unde, conform unor studii oficiale, eutanasierea adulților este deja practicată, chiar pentru cazuri curabile precum depresia. Rasa ariană se întoarce! Pentru prima dată în istoria omenirii eutanasia a fost legiferată în anul 1906 în statul Ohio, SUA. A fost practicată și în Germania hitleristă, unde erau omorâți copii nou-născuți cu neajunsuri fizice, bolnavii incurabili și invalizii. Mai târziu, în unele state eutanasia a devenit ceva normal.
Din punct de vedere al medicinii, eutanasia poate fi pasivă sau activă. Cea pasivă se reduce la întreruperea tratamentului și decuplarea bolnavului de la aparatajul medical. Prin cea activă se subînțelege stingerea ușoară prin medicamente a bolnavului, adică medicul îi face bolnavului o injecție care îi produce o moarte rapidă. Atitudinea față de muribund trebuie să-și aibă temeiul în cele două porunci: "Să nu ucizi" și "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți". Dar iubirea față de aproapele nu înseamnă să-i curmi viața din milă, pentru a-l scăpa de dureri, ci înseamnă să-l ajuti să suporte durerea până în clipa când se predă Domnului. Înainte de a consimți la moartea dulce a celor “dragi” nouă, cred că acela care face astfel de gesturi criminale, i-au fost euthanasiate mintea și sufletul. Ori jurământul lui Hipocrate a suferit modificări radicale, fie medicii nu mai au niciun Părinte (Hippocrate – părintele medicinei): “Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, și nici nu voi da vreun sfat în această privință. Tot așa nu voi da unei femei un remediu avortiv.”
Daniel Nițulescu