Religia este opiul poporului, declara socialistul Karl Marx. Religia este intemeiată pe teama celor mai mulți și pe istețimea celor puțini (Stendhal). Aceste afirmații brute transmit totuși un sâmbure de adevăr. Să mă explic. Luăm în discuție doar sărbătoarea botezului. În cele mai multe biserici se practică pedobaptismul (botezul pruncilor), deși Mântuitorul ne-a lăsat un exemplu botezându-se la o vârstă matură. În clipa în care copilul este introdus în cristelnița cu apă, preotul chestionează pe naș în numele viitorului neofit – pruncul: "Ce ceri de la Dumnezeu? " Tradiția bisericească spune că nașul sau copilul [sic!] răspunde: "Credință! "În acest trialog al surdo-muților urmează o altă întrebare: "Ce îți aduce credința?" Tot nașul răspunde: "Viață veșnică! "
Nu îmi dau seama de ce nu se botează nașul ca să își poată asuma o viață transformată de Cuvântul lui Dumnezeu. Nașul sau nașa ajunge cu copilul acasă și rostesc părinților de trei ori: Mi-ai dat un păgân, ți-am adus un creștin. Apoi sting lumânarea în tocul ușii în formă de cruce.
Dacă din ritualul acesta absurd, care nu apare în Scriptură, putem sintetiza un legământ atât de solemn, atunci Marx avea perfectă dreptate. Credința adevărată te luminează, nu te îndobitocește.
Am ajuns la istețimea celor puțini, care nu se droghează cu opium. 6 ianuarie 2010. Zi fatidică, zi cu noroc! Unul de 10 milioane! Patru tineri cu vârste între 21 și 30 ani, din municipiul Giurgiu, au sărit în Dunăre, miercuri la pranz, pentru a aduce la mal crucea sfințită aruncată în apă de Episcopul de Giurgiu, Preasfințitul Ambrozie. Potrivit organizatorilor, niciunul dintre tineri nu a mai sărit vreodata în Dunăre de Bobotează, toți făcând pariu cu prietenii lor că vor ieși teferi din apa a cărei temperatură a fost, la ora 13.00, de 3,8 grade Celsius, transmite corespondentul NewsIn. Cel care a prins crucea, un tânăr de 21 de ani, a primit ca premiu bani din partea Episcopiei Giurgiu și a Primăriei Municipiului, fiind vorba despre suma de 10 milioane de lei.
"Ei leagă sarcini grele și anevoie de purtat, și le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le miste." Matei 23:4. Există destui ”curajoși”. Circul e făcut, pâinea e gata! Mergem ”inainte” de 2000 de ani! Pe Domnul Îl mai găsim doar în negura vremurilor, a fost lăsat deoparte. Ce nevoie mai avem de El dacă avem crucea? Și dacă mai avem și preoți? Ne botează, ne iartă, ne asigură de viața veșnică.
Gata cu Hristos! Avem de toate! Creștinismul are un singur adversar: tradiția!
Nițulescu Daniel
