Am ajuns la un moment important al căutării vindecării prin Cuvânt, după ce am parcurs etapele identificării situației cu care ne confruntăm și am studiat aplicând personal învățăturile Bibliei. Acum trebuie să îmbinăm toate aceste lucruri într-un mod unitar, astfel ca ele să funcționeze armonios.
Elementul ce le va oferi coeziunea, acea îmbinare miraculoasă în ciuda diversității, este rugăciunea sau dialogul interior cu Dumnezeu. Însă cum se poate ca rugăciunea să fie o formă de dialog? Multe persoane au îndoieli asupra unei astfel de posibilități, iar altele chiar se dau înapoi considerând că a te ruga reprezintă doar un ritual de împlinit și atât.
Fără a intra în polemici fără sens, aș dori să subliniez că adevărata rugăciune presupune o anumită formă de dialog cu Dumnezeu, o modalitate de a ne deschide sufletul înaintea Sa. O astfel de abordare a rugăciunii ne va conduce la întărirea relației noastre cu Dumnezeu, ce trebuie să se bazeze pe sinceritate și pe exprimarea directă a ceea ce simțim sau gândim.
Am reluat discuția cu prietenul meu și el mi-a pus o întrebare:
– Ce înțelegi prin dialog? după care a continuat, cum putem să discutăm cu o persoană pe care nu o vedem și nici nu ne răspunde direct la ce îi comunicăm?
Am stat puțin pe gânduri, după care am răspuns:
– Putem vorbi cu o persoană pe care nu o vedem prin folosirea unui mijloc intermediar. De exemplu, apelăm la scris pentru a transmite mesaje celor ce nu sunt în imediata noastră prezență. Cel mai simplu exemplu este al scrisorilor expediate celui cu care dorim să comunicăm. Mai nou, scrisorile au devenit electronice, dar ideea inițială a rămas.
Reflectând la cele spuse, prietenul meu m-a întrebat: – Vrei să spui că rugăciunea poate fi asimilată cu transmiterea de mesaje lui Dumnezeu, un fel de scriere sau de exprimare sub o anumită formă a ceea ce dorim să Îi spunem?
– Cu siguranță că lucrurile sunt similare, însă cu o deosebire majoră care derivă din faptul că Dumnezeu este cu noi tot timpul și mai ales când ne rugăm. Însă El nu comunică, de regulă, direct cu noi. În acest sens, am continuat, El ne-a scris deja o epistolă destul de lungă și anume: Sfânta Scriptură sau Biblia.
– Prin urmare, continuă prietenul meu, rugăciunea este epistola noastră de răspuns lui Dumnezeu? Și ori de câte ori ne rugăm, de fapt răspundem marii epistole adresate prin Scriptură umanității, de fapt fiecăruia dintre noi?
– Da, sunt sigur că așa stau lucrurile și aș mai adăuga, am spus mai departe, că rugăciunea noastră trebuie să facă referință în mod obligatoriu la învățăturile Bibliei, la ce stă scris în această carte fundamentală a umanității, tocmai fiindcă ea este răspunsul pe care-l dăm lui Dumnezeu la epistola pe care deja ne-a transmis-o. Așa cum am spus, avem o epistolă generală, dar cu o aplicare pentru fiecare dintre noi, astfel că în mod normal ar trebui să existe o mulțime nenumărată de răspunsuri personale din partea noastră adresate lui Dumnezeu prin intermediul rugăciunii.
– De fapt, continuă prietenul meu, rugăciunea este epistola noastră către Dumnezeu, în care așternem gândurile, simțămintele, planurile noastre și practic orice problemă cu care ne confruntăm. De aceea nu ar trebui să ne limităm doar la cereri, ci într-un mod similar Bibliei, ar fi bine să înglobăm întreaga noastră experiență, adică tot ce trăim.
Reflectând la acest scurt dialog, am înțeles că rugăciunea trebuie să fie o epistolă către Dumnezeu din partea noastră, așa cum Biblia este epistola Sa către noi. Astfel, așa cum distingem diversitatea de stiluri și de idei din cărțile Sfintelor Scripturi, tot așa rugăciunea noastră ar trebui să fie multicoloră, plină de prospețime și viață, așa cum se cuvine atunci când ne adresăm lui Dumnezeu.
Un alt dialog interesant pe tema rugăciunii l-am avut cu prietenul meu. El m-a întrebat:
– Cum crezi că este cel mai bine să adresezi o rugăciune lui Dumnezeu? Prin vorbire sau în scris?
Am reflectat puțin și i-am răspuns:
– Depinde de situație și de modul în care suntem obișnuiți să comunicăm. De regulă este dificil să ai la îndemână un instrument de scris, astfel încât să poți să îți așterni pe o hârtie gândurile tale. Ori rugăciunea nu se limitează la anumite ocazii ale zilei. De aceea cred că rugăciunea este cel mai ușor de adresat prin intermediul vorbirii, mă refer în mod special la vorbirea interioară, neauzită de cineva în afară de tine. Pe de altă parte, vorbirea nu poate să aibă profunzimea scrisului și mă gândesc că ar fi indicat ca atunci când avem ocazia, să ne alcătuim rugăciunile și în scris.
– Ai dat un răspuns foarte bun, mi-a răspuns prietenul meu, la care aș mai adăuga faptul că atunci când transpui în scris o rugăciune, vei putea să o împărtășești și altora. În fond, nimeni nu poate cunoaște gândurile noastre dacă nu le exprimăm cumva. Dar atunci când scriem, și mai ales când scriem într-un calculator, putem să răspândim experiența pe care am acumulat-o în cunoașterea de Dumnezeu.
– Și încă ceva, am adăugat, având o formă scrisă a rugăciunii, chiar și într-un caiet, vom putea reveni la experiențele pe care le-am avut cu scopul de a găsi inspirație și resurse pentru viitor.
– Așa este, mi-a răspuns el, fiindcă atunci când scriem de fapt gândim mult mai profund asupra a ceea ce avem de spus. Scrierea este legată de un proces de auto-reflecție, foarte util când este vorba de analizarea propriilor gânduri.
Acestea fiind zise, am trecut la alcătuirea unor modele de rugăciune cu privire la situațiile pe care le-am trecut în revistă până în acest moment. Așadar, am expus și identificat problema cu care ne confruntăm, am căutat răspunsul în Biblie și am găsit versete care să ne ajute, am studiat amplificat respectivele versete și am aplicat ce am învățat la situația în cauză, iar acum, ca răspuns la cuvintele Scripturii pe care le-am primit din partea lui Dumnezeu, vom adresa o rugăciune corespunzătoare pentru fiecare caz în parte.
La problema legată de alegerea singurătății ca alternativă la o lume în mijlocul căreia nu te poți regăsi, în urma studiului aplicat redat în capitolul anterior am alcătuit următoarea rugăciune sau epistolă către Dumnezeu:
"Dumnezeul meu atotputernic,
Chemarea pe care mi-o adresezi prin intermediul cuvintelor Scripturii, întrece cu mult tot ce mi-aș fi putut dori sau imagina. Tu m-ai ales și m-ai trimis în această lume pentru a trăi o viață sfântă prin prezența Ta alături de mine în fiecare clipă, în fiecare ceas, oriunde m-a afla.
Prin urmare, niciodată nu sunt singur, fiindcă Tu ești împreună cu mine și mă înconjuri cu binecuvântarea Ta. Iar în relație cu ceilalți, Tu mă înviorezi pentru a fi o sursă de putere și de înțelepciune.
Cum să nu fiu împlinit datorită tuturor acestor lucruri? Și cum îmi voi putea exprima pe deplin recunoștința față de tot ce faci pentru mine?
Totul are un sens clar în planul Tău cel veșnic și nimic nu este trecut cu vederea. Chiar și viața mea are un sens bine definit, iar eu nu pot decât să mă bucur mereu având acest gând în inimă și în suflet.
Tu mi-ai acordat o încredere sfântă de a Te reprezenta acolo unde mă găsesc, iar dorința mea este de a împlini acest plan pe care îl ai cu mine. De aceea, în aceste clipe vin înaintea Ta pentru a-Å¢i cere să mă întărești și să îi dai acea înțelepciune de care am nevoie în împlinirea datoriilor vieții.
De acum înainte nu am să mai dau atenție sugestiilor negative, ci voi privi numai la Tine și la ținta desăvârșirii pe care ai pus-o înaintea mea.
Îți sunt cu totul recunoscător, Te laud și mă închin înaintea Ta. Slăvit să fii Tu în veci! Amin."
Așa cum se poate observa cu relativă ușurință, rugăciunea pe care am alcătuit-o a cuprins elemente majore ale studiului biblic deja efectuat și am adăugat recunoștința față de Dumnezeu, încrederea în călăuzirea Sa și conștiința unei misiuni pe care mi-ai acordat-o, fapt care nu lasă loc disperării, depresiei, plictisului sau însingurării. Însă este posibil să nu fii familiarizat cu o astfel de abordare, dar aplicând principiile expuse, vei reuși să descoperi o profunzime a relației cu Dumnezeu ce va avea un efect regenerator, însuflețindu-te pe cărarea vieții.
Pe de altă parte, nu trebuie să ne limităm la o singură rugăciune și să "îngrămădim" totul într-o singură exprimare, ca și cum nu ar mai exista și o altă ocazie de a ne mai adresa lui Dumnezeu. De aceea, am adăugat o rugăciune relativ al primat situație inspirată strict din studiul aplicat asupra versetului Ioan 8:9:
"Părintele meu ceresc,
Mă închin înaintea Ta și am o bucurie negrăită fiindcă Tu ești Dumnezeul meu, astfel că am convingerea că îmi vei oferi sprijin și ajutor în fața celor ce vin împotriva mea.
Indiferent cât de mare ar fi încercarea sau cât de multe ar fi persoanele sau situațiile ce vin asupra mea, sunt sigur că vei fi alături de mine și vei înlătura orice opreliște.
Nimeni și nimic nu poate sta împotriva Ta și de aceea nu am de ce să mă tem atunci când Tu ești alături de mine. De aceea, nu voi fugi din fața unei realități schimbătoare, fiindcă puterea Ta se va manifesta și o cale va fi deschisă pentru mine, pe care să pășesc.
De fiecare dată când încercările vor veni asupra mea sau negura gândurilor rele mă va cuprinde, am să privesc la prezența Ta împreună cu mine și la puterea pe care o desfășori în favoarea mea. De aceea, Te chem Dumnezeul meu alături de mine și Te rog să creezi în mine acea siguranță și încredere pentru a nu mai da atenție vreodată lucrurilor rele sau descurajării care mă asaltează.
Fii pentru mine acea putere care să distrugă orice fel de circumstanțe care s-ar ridica împotriva mea.
De aceea, aleg să nu îmi mai fac nici un fel de griji cu privire la prezent sau la viitor, ci toate lucrurile le voi privi ca fiind sub controlul Tău deplin. De fapt, toate sugestiile negative nu au bază în realitate, ci sunt un joc periculos al imaginație ce tinde să ne despartă de tine. Înțeleg acum că grija Ta ocrotitoare întotdeauna a fost șa va rămâne alături de mine.
A Ta să fie slava acum și în veci! Amin."
În această ultimă rugăciune am inclus mai multe elemente decât cadrul strict al problemei enunțate la început, fiindcă atunci când ne rugăm o mulțime de alte lucruri se vor împleti cu ceea ce dorim să exprimăm. De fapt, problemele pe care le conștientizăm sunt doar suprafața situațiilor critice în care ne găsim, doar acele elemente ce ajung, ca să spunem așa "în partea superioară" a conștiinței noastre.
Mergând mai departe, la următoarea problemă, legată de prezența gândurilor negre, m-am gândit că o posibilă rugăciune ar putea fi următoarea:
"Iubitul meu Tată din ceruri,
Îmi dau seama că nu există rațiune pentru îngrijorare, fiindcă totul este în mâna Ta. De aceea, nu mă voi mai lăsa afectat de impresii negative, ci mereu voi privi către Tine și voi deveni tot mai conștient de prezența Ta părintească alături de mine.
Chipul Tău îndurător este mereu vizibil atunci când disting detaliile vieții, care mărturisesc despre lucrarea Ta. Tu îmi oferi o bucurie lăuntrică ce nu poate fi distrusă de nimic. Gândurile rele nu pot locui în mintea celui ce se încrede în Tine și vede toate aceste lucruri.
Tu cunoști toate problemele cu care mă confrunt și fiecare întâmplare a vieții mele nu îți rămâne ascunsă. Orice fel de opoziție interioară sau exterioară se dă la o parte atunci când Tu pășești alături de mine pe cărarea vieții.
Așadar, gânduri pline de bucurie asemenea râurilor ce se revarsă din izvoarele de munte îmi vin acum în inimă, în suflet, spălând orice formă de impresie cenușie sau neagră. Tu veghezi ca aceste ape interioare să nu mai fie tulburate de zgura a tot ce este rău, de orice lucru murdar sau de orice grijă ce creează fantasme de întuneric și îndoială.
Când vin înaintea Ta, fața mi se înseninează și totul se transformă dobândind sens și gust. Acum pot să mă bucur de viața pe care mi-ai acordat-o, fiindcă această cunoștință a Ta îmi aduce fericire. Până acum nu am știut ce înseamnă să zâmbesc privind la viitor, dar din această clipă voi păși plin de speranță pe cărarea care duce către Tine.
În mâna Ta atotputernică îmi pun toată nădejdea și am siguranța că niciodată nu voi fi lăsat singur, iar apele murdare ale descurajării nu voi mai reveni, cât timp voi rămâne pe stânca mântuirii Tale.
A Ta să fie slava în veci! Amin."
Și acum să mergem la ultima situație amintită, cu scopul de alcătui o rugăciune:
"Părintele meu Atotputernic,
Toate lucrurile se află în mâna Ta și totul se supune voinței Tale. Nimeni nu poate adăuga sau scădea la ceea ce Tu realizezi și de aceea îmi dau seama că zadarnic este efortul omenesc, atunci când nu se află sub călăuzirea Ta.
Înțeleg că Tu ne oferi odihnă de toate problemele noastre și orice lucru își are rezolvare la Tine. Orice împovărare a minții sau tulburare a sufletului este îndepărtată de Tine, astfel că orice îngrijorare devine nejustificată și orice preocupare în exces își pierde sensul.
Îmi dau seama că munca și preocuparea câștigării de mijloace materiale nu trebuie să ne absoarbă cu totul, încât să nu mai rămână timp nici pentru familie, nici pentru relația cu Tine.
Recunosc că am greșit acordând prea multă atenție muncii, până când am ajuns să lucrez peste măsură și prea puțin timp mi-a mai rămas pentru celelalte aspecte importante ale vieții.
De aceea, vreau din această clipă să echilibrez această balanță și Te rog, Dumnezeul meu, să ridici acest jug al lipsei de măsură de pe umerii mei, fiindcă mărturisesc sincer că nu îl mai pot purta. Am nevoie de repaus, de odihnă fizică și sufletească; vreau să mă bucur de viața pe care mi-o oferi în dar alături de ceilalți.
Eficiența în ceea ce facem Tu ne-o acorzi, ea fiind o binecuvântare pe care Tu o oferi celui ce se încrede în Tine. Degeaba stăm nopți la rând plănuind ce să facem, fiindcă dacă Tu nu intervii, totul nu devine decât un efort zadarnic, fără rost. Însă atunci când puterea Ta se unește cu efortul omenesc, rezultatul este multiplicat de mii de ori. Am înțeles acum acest lucru și-l voi aplica din clipa de față.
Bogăția materială nu valorează nimic fără a fi însoțită de partea spirituală. Nu doresc să pierd viața veșnică, sau sufletul, din pricina alergării nesăbuite numai după lucrurile lumii acesteia. Vreau să mă bucur cumpătat de viața de acum și deopotrivă de ceea ce Tu ai promis că vei împlini.
De aceea, din clipa de față, sunt decis să pornesc într-o nouă viață, în care să se îmbine în mod armonios activitatea profesională și viața de familie, preocupările obișnuite și cele spirituale, și să se regăsească tot ce am neglijat de-a lungul vieții până acum.
Te rog, Dumnezeul meu, să mă ajuți în această privință, precum și în orice alt lucru de care am nevoi pentru a duce o viață cu adevărat înțeleaptă și utilă pe pământ.
A Ta să fie slava, în veci de veci! Amin."
În rugăciunile din acest capitol s-a putut cu ușurință remarca faptul că au fost împletite mai multe elemente, sau motive, în genul: recunoașterii suveranității lui Dumnezeu, lauda Sa, exprimare dependenței și a recunoștinței de Creator, mărturisirea a ceea ce este greșit, alegerea de a începe o viață nouă, meditații asupra vieții și relației cu Dumnezeu etc. Astfel, am surprins faptul că rugăciunea poate cuprinde un univers nesfârșit de idei și sentimente ce se revarsă din inima sau sufletul nostru către Dumnezeu, având drept rezultat dobândirea vindecării spirituale, ca urmare a atingerii Cuvântului divin clar exprimat prin Scriptură.
Atunci când învățăturile Bibliei ating coardele sufletului, ca răspuns la conștientizarea nevoii personale, vom fi martorii unei descătușări interioare a unor energii spirituale latente, o trezire a acelor facultăți superioare cu care am fost înzestrați de către divinul nostru Creator.
Dragul meu cititor, am cea mai de seamă rugăminte să încerci aplicarea acestor sfaturi, pentru a te putea bucura pe deplin de această viață prin comuniunea cu Dumnezeu. Pe de altă parte, persoanelor ce au o concepție atee despre lume și univers, le recomand să încerce aplicarea pașilor ce au fost schițați, fiindcă în mod surprinzător vor constata că situația lor se va îmbunătăți. Astfel, oricine dorește se va convinge că așa cum există legi ale naturii fizice, tot astfel există legi ale naturii spirituale, care o dată respectare vor produce efecte benefice pe măsură.
Persoanelor care nu cred în Hristos, dar care cred totuși în Dumnezeu, le adresez totuși rugămintea de a parcurge aceste rânduri și de a practica ideile menționate, făcând referință la Tatăl și Creatorul nostru al tuturora.
Iar celor ce nu cred că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, le recomand să se adreseze direct lui Celui Atotputernic, preluând din ceea ce am scris acele elemente morale ce sunt comune tuturor religiilor de pe fața pământului, ca să nu spun fiecărui om, prin ceea ce se numește a fi "conștiința morală", pe care într-un fel sau altul o avem cu toții.
Ce doresc să spun în finalul acestui capitol? Biblia nu a fost dată doar creștinilor sau evreilor, ci ea este Epistola lui Dumnezeu către întreaga umanitate. În același timp, mărturia Bibliei se armonizează, fără însă a se substitui, cu mărturiile istoriei, conștiinței morale și naturii. Așadar, indiferent unde am locui în această lume, mărturia lui Dumnezeu este prezentă pentru a ne conduce la mântuire. Acum, înainte de a încheia acest capitol voi recapitula mai multe Sugestii ce merită a fi reținute.
Sugestii ce merită a fi reținute:
1. Luați-vă timp pentru a vă ruga și aplica personal ceea ce ați studiat din cuprinsul Sfintelor Scripturi în legătură cu problemele cu care va confruntați, pentru a putea dezvolta viața spirituală, mai precis acele capacități cu care am fost înzestrați de către Creator.
2. De îndată ce vă confruntați cu diferite probleme în viața dumneavoastră, exersați de îndată practica rugăciunii, exprimând înaintea lui Dumnezeu toate lucrurile cu care vă confruntați. Nu încercați să va ascundeți în spatele cuvintelor, ci fiți deschiși și sinceri pentru a putea primi un răspuns care să vă ajute în situația concretă în care vă aflați.
3. Nu vă rugați doar după o singură schemă, ci permiteți un conținut cât mai divers și mai natural, evitând orice exprimare artificială care v-ar îngreuia să puteți vedea pe Dumnezeu așa cum este El: bun și îndurător.
4. Îmbinați studiul Bibliei cu rugăciunea, preluând subiecte din ceea ce citiți în Scriptură și împletindu-le cu experiența cotidiană. Nu încercați să fugiți de realitate, ci confruntați realitatea cu ceea ce stă scris și cu exprimarea în rugăciune.
5. Realizați un obicei din a completa sau scrie în acest "Caiet cu probleme" și mai ales urmați metodele ce vor fi expuse în capitolele următoare.
