Pe măsură ce scriam și adânceam acestui studiu, am visat că mă aflam undeva, la porțile unei grădini uriașe numită Eden. Poarta în fața căreia mă găseam era păzită cu sabia de un înger strălucitor, dar dincolo de ea se zărea un pom neasemuit, aflat lângă un râu plin cu o apă ce strălucea ca lacrima, ba chiar precum cristalul.
În mână aveam acest manuscris și doream foarte mult să culeg măcar câteva frunze din acel pom, dacă nu puteam să îi gust rodul. În acel moment am observat dă de o parte a zidului se vedea cum câteva ramuri treceau peste el și atunci am alergat și am cules mai multe frunze, deosebit de frumoase pe care le-am așezat în dreptul enunțurilor pe care le aveam în dreptul "Caietului cu probleme". De îndată ce am suprapus peste aceste descrieri ale problemelor personale frunzele pe care le-am cules, o lumină puternică a strălucit și am văzut cum acele frunze căpătau aspectul unor rânduri tipărite, unde erau redate versetele biblice pe care le selectasem. Astfel, am înțeles că pomul vieții era de multă vreme alături de mine prin intermediul Sfintelor Scripturi și practic, ori de câte ori le deschideam pentru a le studia și aplica la propria mea viață, treceam de fapt dincolo de zidurile și porțile Edenului.
Prin urmare, dragă cititor al acestor rânduri, te invit acum să trecem împreună dincolo de zid, pentru a studia și aplica ceea ce ne este oferit prin intermediul Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, vom păși în lumea extraordinară, fabuloasă aș putea spune, a studiului biblic pentru a înțelege semnificația versetelor pe care le-am identificat ca răspunsuri în capitolul anterior.
M-am reîntâlnit cu prietenul meu și am avut o discuție interesantă legată de studiul biblic personal și am reluat discuția cu privire la realizarea acestei cărți.
– Am o întrebare și o problemă în același timp, i-am spus direct. Cum să studiezi Biblia? Care ar fi scopul și după aceea metoda de studiu a Sfintelor Scripturi? am adăugat după câteva clipe.
Prietenul meu a ascultat cu atenția ce l-am întrebat, dar nu mi-a dat un răspuns imediat, fiindcă tocmai își prepara un ceai de plante turnând apă fierbinte într-o cană în care pusese înainte niște frunze de tei alte câteva plante medicinale. După aceea, a acoperit vasul cu un capac, s-a uitat la mine și mi-a spus:
– Ai văzut ce am făcut? m-a întrebat în modul cel mai serios.
– Cum să nu? Ai luat niște apă fierbinte și ai turnat-o într-un vas în care pusese-i înainte niște frunze de plante medicinale. După aceea ai acoperit vasul și aproape sigur că după vreo câteva minute vei turna conținutul printr-o strecurătoare într-un alt vas sau într-un pahar. Și astfel îți vei putea bea ceaiul de dimineață. Dar scuză-mă, l-am întrebat nedumeri, ce legătură au toate acestea cu întrebarea pe care ți-am pus-o mai devreme?
– Ce s-ar întâmpla dacă în loc de apă fierbinte aș turna apă rece? m-a întrebat mai departe, aparent fără legătură cu tot ce vorbisem.
– Ei bine, nu ai mai obține nici un fel de ceai, fiindcă apa nu ar mai intra în combinație cu substanțele active din frunze. Practic, după ce ai strecura amestecul, apa ar rămâne tot apă, am spus în concluzie.
– Foarte bine ai răspuns! m-a felicitat el. Și acum să facem aplicația de rigoare. Ai la îndemână câteva "frunze" din pomul vieții? m-a întrebat, fiind curios să afle răspunsul.
Dat fiind visul pe care îl avusesem, am înțeles că se referea la lista de versete culese din Sfânta Scriptură, despre care am vorbit în capitolul anterior.
– Cum să nu? am răspuns. O mulțime e astfel de "frunze" am strâns în această dimineață! am continuat zâmbind.
– În regulă. Ai frunzele, le-ai pus în vas, adică le-ai copiat în manuscris, și acum trebuie să faci un ceai vindecător pentru cei afectați de problemele pe care le-au descris. Ce altceva ar mai fi necesar pentru a avea un ceai de bună calitate? m-a întrebat direct.
– Bineînțeles că va trebui turnată apă fierbinte, am răspuns zâmbind.
– Dar ce se întâmplă dacă apa este doar caldă și nu fierbinte, m-a întrebat el deodată.
– În acest caz, am răspuns, se obține ceva ce nu este nici apă, nici ceai, adică va rezulta ceva ce este la mijloc, imposibil de a fi consumat, bun doar de a fi aruncat! am spus în cele din urmă zâmbind.
– Așadar avem trei categorii principale de studii presupus biblice. Unul în care peste conținutul Scripturii se toarnă apă rece, obținându-se tot apă. Altul în care se toarnă apă caldă, obținându-se o licoare imposibil de băut și altul în care se toarnă apă fierbinte ce preia ingredientele vindecătoare din frunzele paginilor sfinte, rezultând un ceai plin de aroma și puterea pomului vieții din Edenul lui Dumnezeu.
După aceea prietenul meu strecură ceaiul și îl turnă în două cești, după care una mi-o oferi, iar cealaltă o păstră pentru sine.
Totuși, am continuat, în legătură cu frunzele, am înțeles la ce se referă, dar cum rămâne cu apa? Care ar fi semnificația apei pe care o utilizăm la prepararea ceaiului, aplicând bineînțeles simbolul la studierea Bibliei?
– Apa pe care o folosești la prepararea ceaiului în acest context semnifică efortul pe care îl depui pentru a studia Biblia. În fond turnăm apă fierbinte cu scopul de a elibera elementele active din frunze și a le încorpora în ceaiul fierbinte pe care îl vom consuma. Astfel, o persoană care toarnă apă rece peste paginile Scripturii, nu este neapărat un cercetător superficial. El poate lucrează din greu amestecând prin diferite proceduri mecanice apa și frunzele de ceai pentru a obține un studiu de valoare. Dar fără puterea clocotului, adică a apei fierbinți, nu va putea să iasă un ceai vindecător, ci apa va rămâne în continuare apă.
– Îmi aduc aminte de cele scrise în Noul Testament cu privire la farisei, care în ciuda zelului evident pe care îl aveau, nu reușeau să ajungă la o religie puternică, a inimii și devoțiunii autentice. Discursul lor, deși biblic, era formalist și sec, în genul unor regulamente de organizare și funcționare, rezultând listă lungă cu "ce să faci și să nu faci", plus multe alte ceremonii.
– Tehnic vorbind, un astfel de fenomen poartă numele de "legalism". Mergând mai departe, îmi spuse prietenul meu, cel care amestecă apă care este doar caldă, obține într-adevăr ceva din seva frunzelor. Am observat că un astfel de amestec preia o parte din culoarea substanțelor active, dar la gust constați imediat că este doar apă încălzită, ce nu poate fi băută. Tot astfel, rezultă că un studiu poate să pară a fi biblic, dar rezultatul dacă apa este doar "caldă" nu va fi nici învățătură, nici lumină, adică nu va avea o finalitate clară și va fi doar o plicticoasă pierdere de vreme.
– Cred că aici se încadrau ucenicii care primiseră doar botezul lui Ioan și nu avuseseră încă experiența botezului cu Duh Sfânt.
– Așa este. Acest gen de ucenici se mai numesc și "creștini încropiți", deși termenul pare a fi contradictoriu, fiindcă nici un creștin autentic nu poate să fie "încropit". Mai departe, apa fierbinte este singura care preia deopotrivă culoarea și savoarea ingredientelor active din Scriptură și numai astfel poți obține un ceai vindecător.
– Dar ce anume conduce la încălzirea apei pentru a da în clocot? am întrebat oarecum nedumerit.
– Haide să citim un text biblic care să ne ajute, îmi răspunse și deschise imediat Biblia la Apocalips 3:15-16 și a citit "Știu faptele tale că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura mea.". Și acum, continuă, să citim ultima parte a versetului 19: "Fii plin de râvnă și pocăiește-te!".
Am stat puțin pe gânduri și l-am întrebat:
– Ce înseamnă acest cuvânt "pocăință"?
– În limba greacă înseamnă "schimbarea minții sau a inimii". Ceea ce dă valoare efortului nostru de a înțelege Biblia este atitudinea pe care o avem, adică motivația interioară. Astfel, cineva poate dori să studieze Biblia pentru a prescrie reguli altora. Iată apa cea rece! Altul vrea să studieze Biblia pentru a da culoare vorbelor sale, dar fără a avea dorința de a pătrunde înțelesul adânc al Cuvântului. Iată apa caldă, dar nu fierbinte! Iar altul vrea să ajungă la esență, să guste puterea lui Dumnezeu și a veacurilor viitoare, să fie vindecat și să aducă vindecare și celorlalți. Iată apa fierbinte! Rezultatul nu poate fi decât pe măsură și anume: apă, apă colorată sau ceai vindecător, concluzionă prietenul meu.
În timp ce degustam aroma ceaiului ce-mi fusese oferit, am zis:
– Eu vreau să ofer un ceai vindecător plin de toată seva cuvintelor Scripturii, care să fie o binecuvântare pentru toți cei care-l vor gusta!
– Așa ceva vrei? Atunci hai la lucru! îmi spuse prietenul meu întinzându-mi o foaie de hârtie plină de întrebări, răspunsuri și indicații de studiu.
Am luat această foaie de hârtie și am redat lucrurile cele mai importante pentru a putea prepara "băuturi" vindecătoare folosind "frunzele" pomului vieții, adică învățăturile Sfintelor Scripturi. Din cauză că spațiul ar fi prea mare pentru a relua fiecare dintre pașii parcurși pentru exemplele furnizate în capitolele anterioare, voi reda acum doar partea de comentariu biblic al versetelor pe care le-am identificat până în momentul de față. Totuși, la finalul acestei cărți, veți găsi tratarea completă a acestor exemple, conform pașilor descriși în această carte.
O primă abordare constă în a imagina un fel de dialog prin formularea de întrebări în legătură cu ceea ce exprimă textul biblic, urmând ca după aceea să furnizați răspunsuri relativ al întrebările în cauză. Pentru exemplificare să luăm Ioan 8:29 "Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur pentru că totdeauna fac ce-I este plăcut".
Î. Deși tot mai mulți ucenici Îl părăseau, Isus spune că totuși nu va rămâne singur. Ce înseamnă acest lucru?
R. Singurătatea este o stare de spirit determinată nu de cei care îți dau atenție din jur sau de cei ce te ignoră. Ceea ce este important se referă la relația pe care o avem cu Dumnezeu și modul în care ne conformăm planurilor Sale de a aduce binecuvântare pe pământ. Cât timp urmezi pe această cale, nu vei fi vreodată singur în accepțiunea deplină a cuvântului.
Î. Cum era Tatăl ceresc prezent împreună cu Isus? Cum se realiza la modul practic acest lucru?
R. Tatăl ceresc era prezent cu Isus prin tot ceea ce El făcea, prin tot ce vorbea, cu alte cuvinte prin toată viața Sa. Nu este vorba, în cazul de față, de o unire mistică, ci mai degrabă de conlucrarea între două Persoane și două puteri care acționează în aceeași direcție. Această conlucrare aducea cu sine și prezența Tatălui împreună cu Fiul.
Î. Prin urmare, care este condiția de bază pentru a nu fi singur niciodată?
R. Pentru a nu fi singur niciodată, condiția de bază este de a deveni conlucrător împreună cu Dumnezeu, ceea ce presupune o schimbare deplină a vieții, dar având ca rezultat o satisfacție deplină aici pe pământ și o răsplată veșnică în Împărăția cerurilor.
Să preluăm acum textul din Ioan 8:9 "Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simțit mustrați de cugetul lor și au ieșit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, până la cei din urmă. Și Isus a rămas singur cu femeia care stătea la mijloc (- n.a. acuzată de cei care ieșiseră din sală și care o aduseseră înaintea lui Isus cu scopul de a fi omorâtă cu pietre)".
Î. De ce au plecat toți cei care o acuzau pe această femeie, după ce au auzit cuvintele lui Isus (la versetul 8 scrie că Domnul a spus să arunce cu pietre cel care este fără de păcat)?
R. Toate aceste persoane s-au simțit mustrate de acest răspuns care punea în evidență condiția de bază pentru a putea acuza pe ceilalți, care se reflectă prin a nu fi deopotrivă vinovat de o faptă similară.
Î. Care este prin urmare, condiția de bază pentru a rămâne alături de Isus?
R. Pentru a rămâne alături de Isus este esențial să accepți cuvintele Sale, chiar și atunci când ele cuprind o mustrare. Mai departe, trebuie să te identifici cu o situație similară cu a femeii descrise în acest verset, care era conștientă de dreptatea acuzațiilor ce i se aduceau, dar nu avea nici un fel de argument pentru a le contracara. Ea știa că destinul ei depindea de îndurarea Celui care fusese chemat să o judece: Isus.
Î. Legând înțelesul versetelor studiate, întrebarea este: Cum poți să alungi singurătatea?
R. Singurătatea poate fi alungată prin prezența Tatălui ceresc, prin intermediul conlucrării cu El în împlinirea planurilor veșnice, iar pe de altă parte prin prezența Fiului, datorată acceptării învățăturilor Sale, chiar și atunci când ele conțin o binemeritată mustrare. În concluzie, trebuie să ajungem la o supunere deplină față de voia lui Dumnezeu și să dovedim o ascultare continuă.
– Grele cuvinte ai mai scris! a exclamat prietenul meu. Cartea pe care o scrii va sta multă vreme în raft înainte de a se vinde!
– De ce? am întrebat puțin nedumerit. Am urmat întocmai sfatul tău! am spus mai departe.
– Așa este, dar vezi, aplicația trebuie să fie practică. Oricum, vom vorbi despre acest lucru în capitolul următor. Ei bine, primul rezultat al unui studiu trebuie să fie conturarea principiilor, ale acelor lucruri fundamentale care să te conducă la o nouă viziune asupra vieții în special și realității în general.
Reflectând puțin, el continuă: – S-a scris prea multă teologie ce nu are legătură cu viața obișnuită a oamenilor, ori Biblia este prin excelență o carte aplicată, în care principiile sunt expuse pentru a ne ajuta să facem față realităților pe care le întâmpinăm, spuse prietenul meu. Acum, întorcându-mă la versetele pe care le-ai "cules" din Scriptură, ți-aș sugera să fii mai concret, mai direct, chiar cu riscul de a-ți reformula exprimarea, fără însă a sacrifica principiul …
– La ce te referi? l-am întrebat întrerupându-i puțin ideea.
– … de exemplu, reluă el, în Ioan 8:29 se observă relația dintre două concepte deosebit de puternice și anume, cel al trimiterii și cel al abandonării, al lăsării singur. Isus spune ceva în genul: "Cel ce M-a trimis nu mă va abandona niciodată, fiindcă mereu fac, sau realizez, lucrurile pentru care am fost trimis.".
– Vrei să spui, am continuat, că ar fi mai util să folosim o tehnică în genul redării prin cuvinte proprii a conținutului textului studiat în locul întrebărilor și răspunsurilor?
– Când ți-am dat acea listă de întrebări, am dorit de fapt să încerci puțin această abordare cu întrebări și răspunsuri pentru a putea intui posibilitățile și limitările de metodă. Nu este bine să impui o anumită metodă, fiindcă fiecare om are propriul său stil. O abordare analitică gen întrebare-răspuns poate fi nerelevantă pentru multe persoane ce nu au un bagaj de cunoștințe biblice suficiente. Acum, hai să încerci o exprimare alternativă la celelalte versete, îmi spuse el.
Puțin surprins de această provocare, am reluat ultimul dintre versetele studiate, și anume Ioan 8:9, după care am zis: – Privind la acest verset pot spune că o redare alternativă ar fi următoarea: "Un sentiment de profundă mustrare s-a produs în cugetul celor ce veniseră să o acuze pe acea femeie și să-i ceară moartea. De aceea, aproape fără să realizeze ce făceau, au început să se retragă unul câte unul în măsura în care-și dădeau seama de propria vinovăție. În cele din urmă Isus a rămas singur cu persoana acuzată de acești învățători ai Legii.".
– Îți place acest gen de studiu? m-a întrebat fiind nerăbdător să îmi asculte răspunsul. Eu l-aș numi ca fiind un studiu sintetic, cu redare alternativă și amplificată a textului biblic.
– Cum să nu? am răspuns. Este mult mai clar, mai explicit, aș putea spune că este chiar mai personal acest gen de studiu, așa cum trebuie să fie un studiu biblic aplicat. Seamănă cu un fel de jurnal în care exprimi propria ta percepție asupra evenimentelor relatate și astfel îți este mult mai clar ce anume s-a întâmplat. Chiar simți senzația participării, a relatării unor lucruri pe care le-ai văzut sau auzit dintr-o sursă de încredere.
– În concluzie, continuă prietenul meu, este momentul să treci la celelalte versete pentru a aplica această metodă cu redare amplificată și personală.
Aici s-a încheiat întâlnirea cu prietenul meu și m-am întors la masa de scris. Am înțeles astfel că este foarte important să "fierbem" bine conținutul textului biblic prin intermediul metodei redării amplificate, care astfel se va întrețese cu propria noastră gândire și imaginație, mai precis cu propriul nostru mod de a fi.
Să trecem acum la al doilea caz expus în capitolele anterioare și să redăm amplificat textul din Ioan 14:1 "Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine".
"Nu ai motive să ți se tulbure inima sau să îți pierzi cumpătul, indiferent de ce se întâmplă în jurul tău sau cu tine. Condiția este să ai credință în Dumnezeu și în Isus Hristos, iar toate celelalte lucruri își vor găsi soluția."
Să trecem acum la Psalmul 31:7-8 "Fă-mă să mă înveselesc și să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloșia mea, știi neliniștea sufletului meu, și nu mă vei da în mâinile vrăjmașului, ci îmi vei pune picioarele la loc larg.".
"Îndurarea lui Dumnezeu aduce bucurie, fiindcă El știe toate problemele prin care trecem. El cunoaște ce se întâmplă cu fiecare dintre noi, indiferent de timp sau loc. El știe neputințele noastre și neliniștea ce ne asaltează la fiecare pas în fața unui viitor incert, de nepătruns.
De aceea, Dumnezeu nu va lăsa să fim înfrânți de realitățile potrivnice, ci ne va oferi de fiecare dată o ieșire adaptată puterilor noastre."
La Psalmul 100:2 "Slujiți Domnului cu bucurie, veniți cu veselie înaintea Sa", vom scrie astfel:
"În slujirea lui Dumnezeu există o bucurie ce nu poate fi exprimată pe deplin în cuvinte. Nu poți să nu fii fericit atunci când vii înaintea Sa, fiindcă o binecuvântare se află pentru toți cei care se încred în El."
Am avansat cu repeziciune și la a treia problemă expusă și astfel la versetul Matei 11:28 "Veniți la mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă", am scris:
"Isus ne oferă odihnă, adică soluție, pentru toate problemele noastre. La El există ajutor pentru orice lucru ce ne împovărează sau ne tulbură sufletul și mintea."
Pentru versetele Luca 5: 5-6 "Drept răspuns Simon I-a zis: Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și n-am prins nimic; dar la cuvântul Tău voi arunca mrejele După ce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejele.", am adăugat:
"Simon Petru I-a zis lui Isus că deși nu reușise să pescuiască nimic în tot timpul nopții, totuși avea să întindă năvoadele din noi, ca urmare a poruncii lui Isus. Rezultatul a fost uimitor, foarte mult pește fiind prins într-un mod inexplicabil."
Iar la Matei 13:22 "Sămânța căzută între spini, este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvânt, și ajunge neroditor.", am relatat:
"Imaginea seminței care cade între buruieni și spini îl reprezintă pe acel om care crede ceea ce este scris în Cuvântul lui Dumnezeu, dar cu toate acestea nu ajunge să-l împlinească și astfel nu aduce rod, din cauza bogățiilor materiale și a iluziilor lumii în care trăiește."
Am ajuns la finalul acestui capitol, dar invitația este de a merge mai departe pentru a aplica în mod personal ceea ce studiem din Sfânta Scriptură. În privința metodei de studiere prin redare amplificată, pot să amintesc faptul că există o versiune în limba engleză ce redă amplificat textul biblic, numită "Versiunea Amplificată a Bibliei" (sau "Amplified Version"), care pune în evidență forța redării alternative.
Sugestii ce merită a fi reținute:
1. Luați-vă timp pentru a analiza ceea ce ați scris într-un caiet, sau într-un fișier de calculator, în legătură cu problemele cu care va confruntați, căutând în textul Sfintelor Scripturi răspunsuri valabile la problemele dumneavoastră.
2. De îndată ce identificați fragmente de text care vin în ajutorul rezolvării problemelor cu care vă confruntați, aplicați metoda redării amplificate.
3. Parcurgeți toate versetele pe care le-ați identificat cu scopul de a reda amplificat și alternativ conținutul lor. Încercați mai multe variante de redare, exprimând din mai multe puncte de vedere.
4. Citiți de mai multe ori versetele selectate și încercați să vedeți contextul în care ele apar în cuprinsul Sfintelor Scripturi. Acest lucru vă va ajuta să redați amplificat cu mai multe detalii, fapt care vă va ajuta să aveți o imagine mai clară asupra lucrurilor relatate.
5. Realizați un obicei din a completa sau scrie în acest "Caiet cu probleme" și mai ales urmați metodele ce vor fi expuse în capitolele următoare.
