În urmă cu ceva timp, am avut o discuție interesantă cu o cunoștință, despre cum ar trebui să arate un studiu biblic. Discuția a pornit de la dezvăluirea dorinței mele de a scrie o carte pe tema studiului biblic personal, adresată maselor largi de neinițiați în ce privește cunoașterea Sfintelor Scripturi.
Ideea mea era de a aduce la lumină un anumit gen de studiu, practicat pe scară largă în perioada finală a evului mediu, în special în mediile apusene reformat. Era vorba de studierea inductivă, verset cu verset, a textului biblic, într-o manieră direct, ușor omiletică, care să pună în valoare la maximum forța conceptelor cuprinse în Cartea Sfântă.
În acel moment am surprins un zâmbet larg pe fața interlocutorului meu, care mi-a spus că o astfel de idee este deosebit de bună în măsura în care ea se va întrepătrunde cu experiențele și problemele celor ce vor citi cartea pe care o voi scrie.
– Bine, i-am răspuns eu, dar cum pot să întrețes studiul biblic cu experiența personală a cititorilor? De regulă se realizează o prezentare generală din care fiecare este liber să-și aleagă ce îi va plăcea.
– Răspunsul îl vei găsi, continuă el, atunci când vei înțelege că scopul studiului biblic nu este cel de a oferi doar cunoștințe, acest lucru fiind numai un mijloc, ci acela de a realiza preschimbarea vieții, saltul într-o dimensiune cerească, infinit superioară. Acest salt spiritual presupune abordarea paletei de probleme cu care ne confruntăm și aplicarea puterii Cuvântului divin, capabil să descătușeze cele mai sublime energii în viețile noastre.
– Vrei să spui că în loc de a furniza un studiu biblic așa-zis "informativ", ar trebui să mă preocupe mai mult o studiere aplicată, amestecată sau întrețesută cu gama de probleme concrete cu care fiecare dintre noi se izbește la fiecare pas? Totuși, nu am cunoștință de existența unor astfel de studii biblice.
– Chiar dacă nu ar exista astfel de studii biblice, te asigur că dacă vei căuta să scrii în felul acesta vei și reuși, îmi spuse prietenul meu într-un mod cât se poate de provocator. Și știi de ce? continuă el, fiindcă este singurul gen de studiu ce va aduce cu adevărat lumina Cuvântului în experiența noastră cotidiană, ori aceasta este cea mai mare nevoie a fiecărui om.
– Am de ales? am întrebat mai departe știind de fapt răspunsul.
– Cred că știi deja că am început scrierea unora dintre cele mai pasionante și interesante studii biblice, în care vom porni de la experiența concretă căutând răspunsuri și soluții oferite de către Dumnezeu.
În concluzie, am hotărât să adaptez studiul biblic la experiența noastră cotidiană, astfel încât în locul unei studieri pur teologice să avem o abordare aplicată, cât mai practică cu putință. Așadar, haideți să începem o călătorie incitantă în lumea studiului biblic aplicat, având ca temă principală dobândirea vindecării adusă de Cuvântul divin pentru toate problemele noastre.
Dragă cititorule, dacă am reușit să-ți atrag atenția cu această mică introducere, atunci te invit să fii partenerul meu de discuție în înțelegerea aplicată la experiența cotidiană a învățăturilor Sfintelor Scripturi. Dar pentru început am o întrebare pentru tine: Cum poți să exprimi cel mai bine problemele și dilemele cu care te confrunți? Sigur, există multe căi de a spune ce simți și de a încerca să te faci înțeles, dar cred că fundamental este ca indiferent de metodă să descrii cât mai clar problema cu care te confrunți.
Când eram elev, deseori profesorul de matematică ne zicea "O problemă bine enunțată este pe jumătate rezolvată", iar uneori la lecțiile de geometrie, de care cred că își aduce aminte orice fost elev, ne spunea că "Nu poți gândi corect pe o figură desenată incorect". De aceea, deseori trebuia să desenez din nou figura geometrică în cauză, până când arăta suficient de clar pentru a putea gândi corect pe marginea ei.
Așadar, iată-ne împreună, tu și cu mine, la o lecție de geometrie a vieții, în fața unor probleme care înainte de a fi rezolvate trebuie să fie bine exprimate. Poate acum ar fi momentul să iei un caiet, ca la școală, sau să te așezi în fața calculatorului deschizând un nou fișier, și să începi să descrii în propriile tale cuvinte problema cu care te confrunți. Nu este nevoie să te cenzurezi, fiindcă oricum caietul îl vei pune într-un loc sigur, iar fișierul deschis îl vei parola. Important este să fii sincer cu tine însuți și să descrii cât mai clar cu putință, nu uita ce spunea profesorul de matematică, problema cu care te confrunți chiar acum.
Cu siguranță că lucrurile pe care le-ai scris ar putea să semene cu ceea ce am așternut și eu pe hârtie în caietul pe care l-am intitulat: "Problemele cu care mă confrunt", sau mai simplu "Caietul problemelor", pe care sperăm că în viitor îl vom numi din nou cu titlul: "Caietul problemelor și soluțiilor". Ar fi interesant acum să citim împreună ce ai scris, dar până vom ajunge la aceasta, hai să vedem ce am completat eu în "Caietul cu probleme". În fond, vom schița enunțurile pentru o viitoare temă pentru acasă, nu este așa?
"În ultimul timp mă confrunt tot mai mult cu neputința de a mai putea accepta pe cei din jurul meu, fie că este vorba de ceilalți membrii ai familiei, fie de colegi. Am impresia că nimeni nu mă înțelege cu adevărat, că sunt doar minciuni ceea ce mi se spune, iar deseori mă surprind reacționând cu violență față de ceilalți, chiar dacă nu am nici o rațiune precisă în acest sens. Mi-aș dori să pot merge într-un loc în care să mă retrag, în singurătate poate, cel puțin pentru timp, undeva departe, un loc în care să-mi redescopăr sensul și valorile".
Am descris în paragraful anterior, în mod succint, o situație tipică de înstrăinare redată simptomatic, adică prin manifestarea diferitelor simțăminte. Sunt sigur că oricare dintre noi a trecut uneori prin astfel de situații, însă deocamdată nu am dorit să examinez cauzele în clipa de față. Acum este însă momentul să enunț un principiu ori de câte ori veți dori să scrieți în "Caietul problemelor", și anume că nu trebuie să vă opriți asupra posibilelor cauze, cel puțin nu la acest moment, ci doar constatați și scrieți, ca și cum ar fi o altă persoană cea despre care vorbiți.
Unul dintre primele beneficii ale unei astfel de abordări rezultă din detașarea ce se creează față de problema descrisă. Este ca și cum te-ai privi din exteriorul condiției în care te afli și ai viziona propria ta viață asemenea unui film. Atunci când ne descriem simțămintele, mai ales în scris, tindem să devenim mai obiectivi în aprecierea situației cu care avem de-a face.
Excesivul subiectivism, sau "eu", în înțelegerea problemelor cu care ne confruntăm, generează o concentrare pe sine ce conduce la amplificarea percepției lucrurilor ce ne deranjează, generând senzația de fundătură, de neputință de a ieși din mijlocul circumstanțelor defavorabile. De aceea, avem nevoie să ne detașăm și să descriem situația asemenea unui artist care privește un peisaj și îl redă într-un tablou, care bineînțeles va prelua acele elemente ce i se vor fi părut a fi relevante autorului.
Sunteți un artist care contemplați propria dumneavoastră viață, iar înainte de a emite judecăți de valoare și de a da verdicte, este esențial să o priviți așa cum este ea, cu bunele și relele ei. Este bine de reținut că pentru a interpreta un lucru este important să redai cât mai bine ceea ce vezi, ceea ce simți, ceea ce gândești.
Să încercăm acum o altă redare a unei posibile situații cu care ne-am putea confrunta. Voi încerca să fiu cât mai realist, preluând anumite elemente ce le-am întâlnit în propria mea viață, dar încercând, din rațiuni "didactice", să fiu cât mai general cu putință.
"În ultimele zile am constatat că o mulțime de gânduri negre mă asaltează din toate părțile. Îmi este pur și simplu teamă de a mai privi în jurul meu, dar mai ales în viitor. Nesiguranța mă împresoară la fiecare pas, iar veștile rele se succed cu repeziciune pierzându-le șirul, dar sigur năucindu-mă în trecerea lor. Nu mai am speranță, nici încredere; mă simt asemenea unui animal urmărit de un prădător nevăzut, dar totuși prezent la fiecare pas. Simt că pierd controlul vieții și mă îngrozesc la gândul zilei de mâine."
În acest paragraf nu am fost concret în legătură cu stările descrise, care pot proveni din cauze multiple, dar am schițat mai multe elemente ce redau o situație de afundare în incertitudine și teamă, în principal cauzată de ceea ce numim a fi "gânduri negre". Într-un "Caiet cu probleme" este bine să facem descrieri cât mai concrete cu putință, să fim sinceri cu noi înșine, menținând totuși nivelul de principiu.
Tocmai când terminasem aceste lucruri de scris, m-am întâlnit din nou cu prietenul meu, despre care am mai avut ocazia să amintesc și i-am arătat manuscrisul. El l-a parcurs cu repeziciune și mi-a zis următoarele:
– Văd că ai făcut progrese serioase în înțelegerea studiului biblic aplicat, îmi spuse el reflectând puțin la cele scrise. Cred că ești pe calea cea bună, dar aș dori să nu dai impresia că te ocupi doar de cazurile legate de depresie sau de slăbiciune în fața problemelor vieții. Gândește-te că mulți oameni nu au astfel de simțăminte sau cel puțin nu sunt conștienți de ele.
– Bine, dar un om ce nu este conștient de propria sa neputință, nu are nevoie de un "Caiet de probleme", am răspuns fiind nelămurit cu privire la ce dorea să îmi spună. El este deasupra problemelor vieții, nu este așa?
Reflectând în continuare la aceste cuvinte, prietenul meu îmi răspunse la rândul său:
– A nu avea probleme și a nu fi conștient de ele sunt două lucruri complet diferite ca ziua de noapte. Nu există oameni fără probleme pe planeta Pământ; cei care par că nu au fie bravează, fie sunt sub influența a ceva ce-i determină să piardă simțul realității.
– Dar cum să redau situația unui om care nu este conștient de existența problemelor în viața sa? am întrebat mai departe.
– Simplu. Prin expunerea directă a ceea ce îl preocupă problemele vor ieși imediat la suprafață, chiar dacă ele stăteau în întuneric. Cum am mai zis: "Nu există om fără probleme pe planeta Pământ".
– Crezi că voi reuși să redau o astfel de situație? am întrebat cu nedumerire.
– Sigur că vei reuși; încearcă și vei vedea că merge! îmi spuse în cele din urmă prietenul meu.
Acceptând această nouă provocare, am luat manuscrisul și am redat ceea ce aș fi numit: "Problemele unui om fără probleme", un titlu care de la început stârnea controverse nu numai în mintea mea, dar și a celui care ar fi citit astfel de rânduri.
"Sunt un om care nu am propriu-zis probleme. Cu toate acestea în ultima vreme am fost tot mai preocupat să investesc cât mai profitabil banii pe care îi dețin. Acest lucru este normal, dată fiind criza financiară care se află în plină desfășurare în aceste zile. Totul îmi merge din plin; ceea ce îmi propun, de îndată se și realizează, și de aceea mă pot considera a fi un om de succes.
Totuși, de ceva vreme am observat că relațiile mele cu familia au suferit ceva schimbări. Bineînțeles, nu schimbări notabile, dar totuși semnificative, în orice caz suficient pentru a-mi atrage atenția. Nu am idee de ce, dar soția pare a fi tot mai retrasă. Parcă i-ar fi teamă să mai vorbească cu mine. Copiii aproape că nu mă mai bagă în seamă. Parcă m-ar evita. Ceva se întâmplă cu ei, dar nu îmi dau seama. Sau poate se întâmplă ceva cu mine?
Este drept că în ultimul timp vin tot mai târziu de la muncă. Dar ce să fac? Cheia succesului presupune efort și iar efort. Este iarăși adevărat că de mai mult timp week-end-urile le-am petrecut în nenumărate discuții și întruniri de afaceri. Dar nu am vrut să pierd niște ocazii, care cu siguranță nu se vor mai repeta. Cu toate acestea, îmi este tot mai clar că se întâmplă ceva în familia mea. Să fie oare o problemă la ei? Sau poate chiar la mine?"
Orice citire onestă a unei astfel de descrieri ar arăta imediat că există nu una, ci o mulțime de probleme serioase în viața unei astfel de persoane. Practic, eroul nostru muncește "zi – lumină" și nu mai are timp de nimic altceva, bineînțeles nici de familie. Deși se justifică la fiecare pas asupra propriei conduite, totuși este silit să constate efectele, care îl conduc să își pună tot mai multe întrebări.
Înainte de a încheia acest capitol, aș vrea să reiau câteva idei de principiu. Astfel, pentru a putea a avea o justă privire de ansamblu asupra situațiilor cu care ne confruntăm, este util să avem un "Caiet cu probleme" în care să notăm onest, direct, ca să nu spun sincer și fără prejudecăți, lucrurile ce ne ocupă atenția, încercând să descriem cât mai fidel circumstanțele în care ne găsim, dar fără a intra, cel puțin pe moment, în detalii și presupuneri cu privire la cauze. Această etapă va urma ulterior.
Mai departe, este bine să descriem lucrurile privindu-le oarecum din exterior, detașându-ne de propria noastră situație, sau condiție, și încercând să nu emitem judecăți de valoare, nici față de noi, nici față de ceilalți sau situațiile apărute. Justificarea de sine este un obstacol serios, la fel ca prejudecata, în înțelegerea corectă a problemelor cu care ne confruntăm, conducând fie la sentimentul că suntem victime ale neînțelegerii celor din jur, fie la cel de judecător al celorlalți. Fiind obiectivi în raport cu noi înșine, vom ajunge să fim obiectivi și în ce privește înțelegerea situațiilor și a cauzelor în etapa de analiză ce va urma.
Așadar, studiul biblic aplicat presupune evaluarea corectă a problemelor cu care ne confruntăm, înainte de a trece la etapa următoare, de analiză și determinare nu neapărat a cauzelor, care de multe ori ne rămân ascunse, ci a principiilor care generează probleme în viața noastră. De aici, vom trece ulterior la găsirea remediului potrivit, oferit de cuvintele Sfintelor Scripturi. Dar până atunci, vă invit să citiți următoarele sugestii ce merită a fi reținute.
Sugestii ce merită a fi reținute:
1. Luați-vă timp pentru a scrie într-un caiet, sau într-un fișier de calculator, problemele cu care va confruntați, făcând o listă a lor, dar mai ales descriindu-le într-o manieră cât mai obiectivă.
1. Luați-vă timp pentru a scrie într-un caiet, sau într-un fișier de calculator, problemele cu care va confruntați, făcând o listă a lor, dar mai ales descriindu-le într-o manieră cât mai obiectivă.
2. Nu vă cenzurați și nu încercați să vă justificați sau să vă scuzați, ci mai degrabă prezentați problema ca și cum ar fi vorba despre altcineva.
3. Notați elementele de principiu și nu intrați în detalii ce nu sunt necesare. De asemenea, nu încercați să interpretați în această etapă sau să dați verdicte. Pur și simplu contemplați situația și redați-o în cuvintele dumneavoastră proprii.
4. Aveți grijă ca aceste descrieri să fie personale și să nu aibă nimeni un acces neautorizat. Puneți caietul într-un loc sigur sau puneți o parolă de acces la fișierul scris de către dumneavoastră.
5. Realizați un obicei din a completa sau scrie în acest "Caiet cu probleme" și mai ales urmați metodele ce vor fi expuse în capitolele următoare.
