Migratia pasarilor este atat de interesanta incat lasa cu "gura cascata" chiar si cel mai "evoluat" dintre evolutionisti. Oare de ce?
Cum poti sa explici faptul ca o pasare, care are un creier de marimea unui bob de porumb (sau putin mai mare) fara sa dispuna de busola, compas si harta, se orienteaza exceptional?
De exempu, barza alba cuibareste vara in Europa. Aici isi aduce pe lume progeniturile. Toamna, devreme, isi ia zborul spre Africa de Sud – la o distanta de aprox 13.000 de kilometri. Va dati seama ce s-ar intampla daca, la plecare berzele ar avea deviere de doar un grad. Ar sfarsi in mijlocul oceanului. Dar asa ceva nu se intampla. Cine le-o fi invatat directia pe care s-o aiba in atentie?
Poate ca veti spune: "adultii le arata drumul celor mai tineri. Poate fi si asa. Dar exista contraargumente: O specie aripata care a intrat in atentia specialistilor este cucul cu coada lunga. Adultii pleaca spre zonele de migratie cu mult inaintea juvenililor. Astfel, puii urmeaza sa zboare peste 6000 de kilometri, pana la insulele Pacificului. Acolo se vor intalni cu parintii lor. Cine le-a aratat drumul?
Un experiment interesant: In Tara Galilor, a fost prins un furtunar. A fost dus la peste 5000 de kilometri distanta, tocmai in SUA – Boston. Acolo i s-a dat drumul. A fost urmarit cu mare atentie. In decurs de doar 12 zile el si-a regasit punctul de plecare in migratie. Nu s-a ratacit si nici nu a abandonat ceea ce sta sa faca foarte bine.
Marturia columbofililor (crescatorii de porumbei):Daca se da drumul unui porumbel voiajor la o distanta de cateva sute de kilometri de cuibul sau, in aproximativ 24 de ore el isi regaseste casa (domiciliul). Si asta fara sa fi vazut drumul mai dinainte.
Cum pot fi explicate toate acestea? Eu spun simplu: "Dumnezeu le-a facut asa". Evolutionistul doar se incurca in explicatii. Nu poate sa explice asa ceva.
Viorel Dascalu