Marturia aceasta le este dedicata:
1. Acelora care se tem sa respecte Sabatul, deoarece se gandesc ca isi vor pierde afacerile, serviciul, venitul sau siguranta zilei de maine.
2. Acelora care amana botezul, deoarece se gandesc ca ar putea sa raneasca sentimentele familiei si prietenilor, sau cred ca hotararea de a se boteza nu va fi inteleasa de colegii lor.
3. Acelor membri ai bisericilor adventiste de ziua a saptea din Guam, care s-au rugat pentru convertirea familiei mele.
Contextul marturiei
In perioada anilor 1960 si inceputul anilor 1970, am copilarit in Guam, o mica insula tropicala din Oceanul Pacific. Guam este un teritoriu ce apartine Statelor Unite, avand o cultura influentata serios de mostenirea spaniola timpurie si de America moderna contemporana.
Guam este o tara predominant catolica, iar Biserica Catolica influenteaza puternic cultura si relatiile de familie. Parintii si bunicii mei au fost niste catolici zelosi, care s-au rugat regulat si au mers deseori la serviciul de inchinare. Inca de mic, am fost printre baietii de la altar si am invatat sa-L iubesc pe Dumnezeu, sa ma incred in El si sa cred in Isus.
In anul 1986, dupa ce am absolvit colegiul, impreuna cu un partener, am inceput o afacere de turism foarte mica pe plaja din Guam, oferind spre inchiriere turistilor japonezi cateva hidro-scutere si mai multe caiacuri. Industria turistica japoneza era in plina crestere.
Pe parcursul urmatorilor 15 ani, afacerea s-a extins rapid, adaugand o firma de inchiriere de autoturisme cu 120 de masini, tururi de agrement cu barca pentru a vedea delfinii, investitii imobiliare si un tururi de agrement aeriene cu trei elicoptere.
De asemenea, compania noastra administra noua amplasamente de agrement inchiriate pe plaja aferenta unor hoteluri mari, cum ar fi Hyatt, Hilton, Westin si Marriott. Ajunsesem una dintre cele mai mari atractii turistice din Guam, avand 185 de angajati si peste 1000 de clienti pe zi, in zilele de varf.
In anul 1992, m-am casatorit cu iubita mea din Guam, Carmen si, curand, familia noastra s-a inmultit cu un fiu, Lawrence si o fiica pe nume Caressa.
In anul 2000, sotia si cu mine am cumparat actiunile partenerului meu si am ajuns unicii proprietari ai companiei. Eram incantati de viitor. Ce putea sa se intample rau?
Dificultatile in afacere
Pe parcursul catorva ani urmatori, efectele evenimentului din 11 septembrie, 2001, razboaiele din Afganistan si Irak si SARS (sindrom respirator sever acut) i-a determinat pe majoritatea turistilor japonezi sa-si anuleze planurile de vacanta in Guam.
Lucrurile s-au inrautatit si mai mult cand, in decembrie 2002, Taifunul Pongsona a lovit insula Guam cu vanturi de aproape 200 mile pe ora si valuri de 20 de picioare. In numai cateva ore, taifunul a distrus peste 4000 de camere de hotel si industria turistica din Guam. Majoritatea amplasamentelor companiei si echipamentul au fost distruse, ori stricate de taifun.
Efectele evenimentului din 11 septembrie, razboaiele, SARS si taifunul au avut ca rezultat o reducere cu 75% a afacerilor companiei noastre de turism, fapt care a impus reducerea numarului de angajati cu 130, milioane de dolari datorie, mai multe sute de mii de dolari pierderi in bilantul financiar si o pierdere financiara zilnica de mai multe mii de dolari! In numai doi ani, afacerea noastra a ajuns lipsita de valoare financiara si aparent fara speranta.
Uimitor totusi, pentru situatia noastra deznadajduita, exista o speranta.
Convertirea
La scurta vreme dupa evenimentele din 11 septembrie, 2001, varul meu Dwight ne-a invitat insistent, pe sotia mea si pe mine, sa participam la un studiu biblic. Deoarece atat eu, cat si sotia mea eram foarte lumesti si multumiti cu religia noastra, dupa ce am refuzat de multe, multe ori invitatiile lui Dwight de a studia Biblia, in cele din urma, am cedat.
Intr-o seara, Dwight a venit acasa la noi impreuna cu un cuplu adventist japonez mai in varsta, avand in jur de 70 de ani. Joseph si Verna Nozaki ne-au fost prezentati. Amandoi lucrau ca misionari la Clinica Adventista de Ziua a Saptea din Guam, el ca medic, iar ea ca asistenta medicala. Acela a fost primul studiu biblic pe care eu si sotia mea il auziseram vreodata in viata. Din acel moment, am continuat sa studiile biblice o data, sau de doua ori pe saptamana.
Dupa cateva luni, familia noastra a acceptat invitatia de a participa pentru prima data la un serviciu divin din Sabat si de a asculta o predica deosebita, rostita de pastor. Pentru ca nu stiam exact la ce puteam sa ne asteptam de la un serviciu divin, am intarziat sosirea cu cel putin o jumatate de ora. Nu am stiut ca adventistilor le plac partasia, studiul biblic, cantatul, povestirile pentru copii si o muzica deosebita inainte de predica, asa ca, in principiu, am sosit totusi la timp.
Predica a fost asa de plina de continut. Nu mai auziseram niciodata Cuvantul lui Dumnezeu predicat in felul acesta. A fost o iluminare spirituala si am cautat sa mergem la biserica in fiecare Sabat.
Sotia mea a raspuns unui apel pentru botez in anul 2002 si s-a botezat fara mine. Eu am admirat-o pe sotia mea si am dorit sa-i urmez exemplu, dar nu am putut. Afacerile noastre de turism inca functionau in Sabat si m-am simtit asa de vinovat pentru lucrul acesta, incat nu am putut sa ma botez. Prin urmare, am continuat sa studiez Biblia si sa ma rog.
Dificultatea cu privire la Sabat si ispravnicie
Intre acest timp, industria turismului din Guam si compania noastra se refaceau greu. In fiecare luna, multe companii de turism locale si alte afaceri se inchideau. Situatia economica din Guam era mai rea decat fusese vreodata in ultimii saizeci de ani.
Compania noastra functiona in Sabat, deoarece zilele de Sambata aduceau cel mai mare venit dintre toate zilele saptamanii. Dupa ce am detinut afacerea timp de aproape 20 de ani, stiam ca a inchide Sambata in aceste timpuri de criza economica ar fi insemnat, din punct de vedere logic, sa oblig compania sa ajunga la faliment, sa concediez restul angajatilor care nu meritau sa-si piarda locurile de munca si sa insel bancile si furnizorii, lasandu-i fara nici o sansa de a-si mai primi vreodata inapoi milioanele de dolari pe care le datoram. Am decis ca declansarea unui asemenea lant de dezastre economice ar fi un pacat mai mare decat calcarea Sabatului.
In ianuarie 2004, un pastor evanghelist pe nume Louis Torres a venit in Guam spre a sustine o serie de adunari de evanghelizare de doua saptamani. Pe masura ce seria continua, zi dupa zi, Duhul Sfant mi-a inspirat o intelegere mai adanca a Evangheliei, a poruncilor si a importantei Sabatului. Am dorit cu disperare sa fiu botezat spre a-mi arata dragostea si credinciosia fata de Domnul Hristos.
La incheierea fiecarei predici de evanghelizare, imi completam „cartonasul pentru decizii”, indicand ca eu credeam in Isus ca Mantuitor personal, credeam cele zece porunci si acceptam invatatura cu privire la Sabat. Este semnificativ faptul ca nu bifasem patratelul de pe cartonas, din dreptul intrebarii daca doream sa fiu botezat.
Spre surprinderea mea, cateva zile mai tarziu, pastorul Torres si pastorul bisericii locale s-au oprit pe la biroul meu spre a-mi face o vizita. Pastorul Torres a dorit sa ma incurajeze in hotararea mea de a-L primi pe Isus ca Mantuitor personal, poruncile si invatatura cu privire la Sabat. De asemenea, m-a intrebat delicat de ce nu indicasem dorinta mea de a fi botezat.
Cartonasul meu pentru decizii a dat pe fata o enigma personala. Cum puteam sa-L primesc pe Isus, poruncile si invatatura despre Sabat, si totusi sa nu accept botezul?
I-am explicat pastorului Torres ca nu puteam sa ma botez cu constiinta impacata, deoarece afacerea noastra continua sa functioneze in Sabat. De asemenea, i-am explicat ca fara veniturile de sambata, am da faliment, obligand niste angajati nevinovati sa ramana fara locul de munca si ajungand in incapacitatea de plata a datoriilor si imprumuturilor, fapt care, intr-un sens, am argumentat eu, ar fi un furt.
Pastorul Torres mi-a explicat cu blandete ca botezul imi va da puterea care imi lipseste pentru a rezolva aceste probleme. Ne-am rugat impreuna in biroul meu. Atunci, am plans si am hotarat sa fiu botezat, indiferent de consecintele pe care le cunosteam.
Un salt prin credinta
In ianuarie 2004, la sfarsitul seriei de adunari de evanghelizare, am fost botezat. Pana in aprilie 2004, printr-un act al credintei, am inchis in Sabat principalele noastre operatii de afacerii turistice. Pe langa acest lucru, am renuntat la contractele noastre, prin care operam numeroasele activitati de agrement de pe langa hotelurile de pe plaja, pe care le administraseram timp de mai bine de zece ani, asa incat toate aceste activitati au incetat complet in Sabat pentru prima data din 1986.
Pastorul Torres a avut dreptate. Botezul mi-a dat credinta si puterea de care am avut nevoie pentru a inceta activitatile de afaceri in Sabat. Amin!
Inainte de a inceta activitatile din Sabat, m-am rugat si i-am cerut iertare lui Dumnezeu, pentru ca am fost un ispravnic asa de slab al resurselor Sale. Am ajuns sa recunosc faptul ca nu am fost niciodata cu adevarat proprietarul afacerii pe care o aveam si ca, in realitate, I-a apartinut intotdeauna lui Dumnezeu.
De asemenea, inainte de a inceta activitatile din Sabat, m-am rugat ca, avand in vedere ca afacerea Ii apartinea lui Dumnezeu, pentru buna pastrare a reputatiei Sale si pentru ca oamenii sa nu inteleaga gresit Sabatul, sa nu ingaduie ca vreo banca, furnizor sau angajat caruia ii datoram bani sa ramana neplatiti.
Pentru a inceta activitatile noastre turistice de sambata, a trebuit sa scriem mai intai o serie de scrisori si sa organizam intruniri de afaceri cu agentii turistici, hotelieri si cu furnizorii spre a le explica motivul pentru care refuzam solicitarile lor in Sabat. A trebuit sa explic aceleasi motive angajatilor, familiei si prietenilor.
Prin faptul ca ii informam pe toti partenerii de afaceri, pe angajatii si prietenii nostri, despre intreruperea activitatilor in timpul sambetei, Dumnezeu ma folosea impreuna cu compania mea pentru promovarea Sabatului si pentru a le vorbi tuturor partenerilor de afaceri, angajatilor si prietenilor despre Dumnezeul Sabatului.
La inceput, incetarea afacerilor in timpul sambetei nu a fost convenabila pentru agentiile de calatorie, hotelurile si vanzatorii care ii furnizau companiei noastre clienti si servicii. Deoarece noi nu lucram sambata, agentii de calatorie si hotelurile ne-au adus la cunostinta ca vor trebui sa le recomande clientilor lor sa aleaga concurentii nostri care lucrau sambata. De asemenea, am fost informati ca va trebui sa ne asteptam sa pierdem o parte substantiala din afacerea noastra de duminica, deoarece majoritatea clientilor de duminica faceau rezervari sambata. Mai mult ca oricand, hotararea de a nu lucra sambata parea a fi ultimul cui la sicriul afacerii noastre care se lupta sa supravietuiasca.
Starea de spirit din companie era tensionata. Incetarea lucrului in Sabat nu era o hotarare democratica, luata prin majoritatea voturilor angajatilor. Prin hotararea de a nu lucra, siguranta locului lor de munca era amenintata. In aceste timpuri dificile si aspre, simteam ca angajatii puneau sub semnul intrebarii abilitatea mea de a conduce compania.
Castigam, sau pierdeam, eu am fost hotarat sa incetez activitatile in Sabat, orice s-ar fi intamplat. Mai mult de atat, de acum, aceasta era deja afacerea lui Dumnezeu, iar eu eram doar ispravnicul Sau. Am continuat sa ma rog si sa fiu optimist, bazandu-ma pe numeroasele fagaduinte adresate de Dumnezeu celor ce respectau Sabatul. Cu adevarat, pentru ca planul acesta de afaceri sa functioneze, era nevoie de un miracol biblic din partea lui Dumnezeu. A fost un timp al incercarii credintei mele.
Minunile Sabatului
Daca imi amintesc bine, in primul Sabat in care am incetat activitatea, inca de vineri seara, a trebuit sa punem telefoanele pentru rezervari pe raspuns automat, iar apoi sa le lasam deoparte. In acea sambata, vremea s-a schimbat neasteptat si a plouat cumplit toata ziua.
Cand am ajuns la birou sambata seara, inregistrarile de la telefoane erau pline de rezervari pentru duminica, deoarece nimeni nu a dorit sa faca rezervari in sambata aceea, din cauza vremii rele si a ploilor serioase. Duminica, vremea a fost ideala si s-au facut multe rezervari chiar in aceeasi zi. Se parea ca vremea ploioasa din acea sambata s-a dovedit a fi o binecuvantare si a mentinut afacerea, in ciuda faptului ca nu lucraseram in acel prim Sabat.
In urmatoarele sase luni si mai bine, modelul acesta de comportare a vremii s-a repetat sistematic. Vreme buna vineri, ploaie ingrozitoare sambata si iarasi vreme buna duminica. Dumnezeu se ingrijea de noi!
Alte minuni
Iata cateva dintre celelalte minuni care s-au intamplat in legatura cu munca noastra:
– Echipamentul si materialele consumabile au rezistat mai mult decat rezistasera vreodata in trecut, fapt care a redus uluitor cheltuielile de functionare.
– Chiar daca agentii turistici si hotelurile au incercat uneori sa le recomande clientilor tururile de agrement oferite de concurentii nostri, clientii au respins recomandarile lor si au insistat sa foloseasca serviciile noastre.
– Dupa cateva Sabate in care am incetat activitatea, angajatii au parut a fi mai bine odihniti, mai productivi si mai apti pentru munca in echipa. De asemenea, rapoartele noastre cu privire la multumirea clientilor si a sigurantei angajatilor s-au imbunatatit.
– O data cu odihna Sabatului au venit decizii de administrare mai clare si mai bune, care au facut compania sa fie mult mai eficienta, sporind astfel veniturile si reducand cheltuielile inutile.
– Dupa un timp, agentii de calatorie si hotelurile si-au schimbat parerile despre faptul ca noi nu lucram sambata, din cauza ca, din motive inexplicabile, compania noastra le aducea mai mult profit decat oricand inainte. Clientii lor erau multumiti, iar raportul nostru cu privire la siguranta angajatilor era excelent.
Mai mult decat minuni
In luna februarie a acestui an (2006), eu si directorul japonez al departamentului nostru de vanzari si marketing am mers in Japonia spre a ne intalni cu agentia de turism cea mai mare din acea tara, care era si furnizorul nostru cel mai mare de turisti si venituri. La aceasta intrunire, directorul de departamentului nostru a fost intrebat cu privire la strategia noastra de a nu lucra sambata. Ca raspuns, el a explicat ca noi nu lucram, deoarece suntem o companie crestina ce respecta Sabatul.
De asemenea, directorul departamentului de management al companiei japoneze l-a intrebat pe directorul nostru daca vom face exceptii si vom lucra sambata pentru ocazii speciale, cum ar fi grupuri mari sau sarbatori japoneze importante. Cand directorul nostru a explicat ca nu banii, ci principiile mele crestine sunt in discutie, managerii companiei japoneze au luat o pauza si au vorbit intre ei un timp, inainte de a da un raspuns.
Managerii companiei japoneze si-au exprimat cu totii intelegerea sincera. Urmatoarea lor declaratie m-a facut sa exclam: „Laudat fie Dumnezeu!”, cand i-au spus directorului nostru de vanzari ca este multa vreme de cand nu au mai facut afaceri cu o companie care considera ca principiile ei sunt mai importante decat banii. Mai mult, au fost de acord ca, de acum inainte vor avea un nivel de incredere mai inalt in compania noastra si ca vor mentine si vor spori sustinerea lor pentru relatiile noastre de afaceri. Experiente asemanatoare ar putea sa fie relatate si cu privire la majoritatea celorlalti furnizori ai nostri.
De la botezul meu si de la incetarea activitatilor de afaceri in Sabat, in 2004, Dumnezeu a binecuvantat compania Sa si lucrarea noastra prin multe minuni mici si mari, care dovedesc dragostea si ocrotirea Sa minunate.
Astazi, compania noastra este deja binecuvantata prin convertirea si botezul angajatilor si a familiilor lor, care sunt acum membri activi in diferite biserici adventiste de ziua a saptea de pe insula.
Desi afluenta de turisti in Guam inca nu s-a restabilit pe deplin fata de nivelul de dinainte de 11 septembrie, 2001, afacerea noastra merge mai bine ca oricand.
Pentru ca Dumnezeu se afla pe locul care I se cuvine, ca Proprietar si Presedinte al companiei Sale de turism de aici din Guam, situatia financiara s-a schimbat. Rugaciunea mea ca Dumnezeu sa plateasca datoriile de afaceri fata de fiecare persoana sau institutie careia compania ii era datoare a fost implinita cu prisosinta.
Lucrul cel mai important este ca Dumnezeu a dovedit ca respectarea Sabatului si incetarea afacerilor in Sabat a fost o cale importanta si necesara de a le spune si de a le arata angajatilor, comunitatii oamenilor de afaceri din Guam si mie personal ca la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinta.
Preocuparea mea altruista de la inceput, de a lucra Sambata ca sa protejez locurile de munca ale angajatilor si sa platesc imprumuturile si furnizorii, a fost un pacat ingrozitor al mandriei. Dumnezeu a dovedit ca a avea destui bani nu a fost niciodata o problema pentru El in vederea conducerii acestor operatiuni financiare. Ii multumesc lui Dumnezeu pe mila Sa iubitoare, pe care a manifestat-o prin faptul ca mi-a ingaduit sa continui a-I sluji in aceste afaceri. Acum, imi dau seama ca a fi slujitorul unui Dumnezeu generos si iubitor te face sa fii mult mai in siguranta, decat a fi proprietarul fara somn al unei afaceri cu un milion de probleme.
Astazi, Dumnezeu foloseste veniturile acestei afaceri pentru a produce zecimile si darurile necesare in vederea ajutorarii bisericilor adventiste de ziua a saptea din Guam, a evanghelistilor, scolilor si a altor lucrari misionare.
Alte binecuvantari
Inainte de a incheia, as dori sa adaug faptul ca Lawrence si Caressa, cei doi copii ai nostri, au fost botezati si Il iubesc mult pe Domnul. Sotia si prietena mea cea mai buna, Carmen, este profesoara la Guam Adventist Academy de pe insula. Membrii familiei noastre sunt mai apropiati si mai iubitori decat oricand inainte, datorita dragostei noastre comune fata de Dumnezeu si, cu siguranta, datorita timpului pe care il petrecem impreuna in Sabat.
De asemenea, inainte de a incheia marturia mea, as dori sa mentionez inca o minune. Dupa ce am fost botezati, eu si sotia mea am descoperit ca mai fuseseram pe o lista de rugaciune adventista, cu multa vreme inainte de primul nostru studiu biblic, pe care l-am facut cu varul meu Dwight si inainte de a-i cunoaste pe Dr. si Dna. Nozaki.
Daca este posibil, va rog sa-i adaugati pe lista rugaciunilor pentru convertire pe parintii mei si ai sotiei, pe surorile noastre si copiii lor.
Increde-te si asculta
In rezumat, as indemna pe oricine se confrunta cu dificultati legate de respectarea Sabatului, botez, ori de restituirea credincioasa a zecimii sa se supuna lui Dumnezeu, sa se increada in El si sa asculte. Domnul Insusi ne spune: „Caci voi cinsti pe cine Ma cinsteste” (1 Samuel 2,30).
„Increde-te in Domnul din toata inima ta, si nu te bizui pe intelepciunea ta! Recunoaste-L in toate caile tale, si El iti va netezi cararile” (Proverbe 3,5.6).
„Tatal nostru ceresc are o mie de cai prin care ne poate purta de grija, cai despre care nu stim nimic. Aceia care accepta principiul fundamental de a face din slujirea lui Dumnezeu o datorie suprema vor vedea incurcaturile disparand si o poteca neteda inaintea picioarelor lor” (Ellen G. White, Divina vindecare, p.481)
„Aceia care isi incredinteaza viata calauzirii Sale si se consacra in slujba Sa nu vor fi adusi niciodata intr-o situatie pentru care El sa nu fi prevazut iesire. Oricare ar fi situatia in care ne aflam, daca suntem implinitori ai Cuvantului Sau, avem o Calauza care sa ne indrume pe cale. Oricare ar fi dificultatile noastre, avem un Sfetnic priceput; oricare ar fi intristarea noastra, pierderea suferita sau singuratatea de care suferim, avem un prieten plin de compasiune” (Divina vindecare,p.248.249).
Alege fara nici o retinere sa-I ingadui lui Dumnezeu sa-Si implineasca fagaduintele Sale minunate pentru tine. El nu te va dezamagi niciodata.
Adventists Affirm – Cu Permisiune
Traducere de: Valentin Rusu
