Acest capitol este foarte complex prin varietatea tematica pe care o cuprinde. Pe parcursul lui intalnim date importante privitoare la razvratirea lui Lucifer si acuzatiile aduse de acesta , originea si natura pacatului, efectele pacatului in relatia omului cu Dumneazeu, originea si scopul planului de mantuire, scopul intruparii si al jertfei Domnului Isus Hristos si rezultatul final al planului de mantuire.
Ideea centrala: Dumnezeul slavei, Creator al universului infinit, a coborat pe acest pamant infectat de pacat, devenind asemenea noua, pentru a fi Dumnezeu cu noi. In felul acesta cei parasiti, izolati si neintelesi pot sti ca El ii iubeste, ii intelege, ii asculta si ii accepta.
Concluzie. Parasind slava cerului, Fiul lui Dumnezeu a venit in lumea noastra plina de pacat pentru a ne salva. Inselati si chinuiti de Satana noi suntem departe de Dumnezeu si sortiti mortii. Traind pentru interesele noastre egoiste ne departam tot mai mult si ramanem singuri si dezamagiti. Dar El a sacrificat totul pentru a ne descoperi iubirea nespus de mare a Tatalui nostru ceresc. El a luat asupra Sa vinovatia pacatelor noastre si ne-a facut sa simtim ca in ciuda a ceea ce suntem si am facut suntem iertati. Dumnezeu inceteaza sa mai fie pentru noi o fiinta rece si necrutatoare si devine in intunerecul celulelor inimilor noastre, raza alba si calda de lumina ce scrie, Dumnezeu este cu noi.
1. Ce poate fi vazut pe fata lui Isus si de ce a venit El in lumea noastra? "Ii vor pune numele Emanuel… Dumnezeu cu noi". (Isaia 7:14) "Lumina cunostintei slavei lui Dumnezeu se vede pe fata lui Isus Hristos." Domnul Isus Hristos a fost din vesnicie una cu Tatal. El a fost "Chipul lui Dumnezeu", chipul maretiei si maiestatii Sale, "stralucirea maririi Lui". Tocmai pentru a arata aceasta slava a venit El in lumea noastra. El a venit pe pamantul acesta intunecat din cauza pacatului, ca sa descopere lumina iubirii lui Dumnezeu, pentru a fi "Dumnezeu cu noi". De aceea s-a proorocit despre El ca "Ii vor pune numele Emanuel".
2. Ce adevar se poate vedea in lumina de la calvar? Venind sa locuiasca la noi, Isus avea sa descopere pe Dumnezeu atat oamenilor cat si ingerilor. El era Cuvantul lui Dumnezeu, gandul lui Dumnezeu in forma care poate fi auzita. In rugaciunea pentru ucenicii Sai, a zis : "Le-am facut cunoscut Numele Tau", "plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie", "ca iubirea cu care M-ai iubit Tu sa fie in ei si Eu in ei." Dar descoperirea aceasta n-a fost data numai pentru fiii Sai de pe pamant. Mica noastra lume este cartea din care invata universul intreg. Minunatul plan al harului divin si iubirea salvatoare a lui Dumnezeu, constituie tema pe care "ingerii doresc sa o cerceteze", si ea va forma studiul lor in veacuri nesfarsite. Atat cei rascumparati cat si fiintele care n-au cazut in pacat vor afla in suferintele lui Hristos izvorul stiintei si cantecului lor. Se va vedea ca slava ce straluceste pe fata lui Isus este slava iubirii care se jertfeste. In lumina de la Calvar se va vedea ca legea iubirii care renunta la sine este legea vietii pentru pamant si pentru cer, ca iubirea care "nu cauta folosul sau" isi are izvorul in inima lui Dumnezeu si ca in cel bland si smerit se manifesta caracterul Aceluia care locuieste intr-o lumina de care nimeni nu se poate apropia.
3. Cum S-a facut cunoscut Dumnezeu la inceput? La inceput Dumnezeu era facut cunoscut in toate lucrarile creatiunii. Hristos a fost Cel care a intins cerurile si a pus temeliile pamantului. Mana Lui a fost aceea care a asezat lumile in spatiu si a modelat florile campului. "El intareste muntii prin taria Lui". "A Lui este marea, El a facut-o" . (Psalm 65:6; 95:5)
El a fost Cel care a umplut pamantul cu frumusete si vazduhul cu cantece. Si pe toate lucrurile de pe pamant, din vazduh si cer, El a scris mesajul iubirii Tatalui. Cu toate ca pacatul a manjit opera desavarsita a lui Dumnezeu, inscriptia ramane inca. Chiar si acum toate lucrurile create proclama gloria Celui Prea Inalt. Nu este nimic, afara de sufletul egoist al omului, care sa traiasca pentru sine. Nici o pasare care spinteca vazduhul, nici un animal care se misca pe pamant nu slujeste decat pentru binele altuia. Nu este nici o frunza a padurii, ori vreun firicel firav de iarba, care sa nu aiba de facut o lucrare. Fiecare copac, arbust si frunza pulseaza acel element al vietii fara de care nici omul, nici animalele n-ar putea trai; iar omul si animalele, la randul lor, slujesc vietuirii copacului, arbustului si frunzei. Florile isi rasandesc mireasma si isi expun frumusetea pentru fericirea omenirii. Soarele isi raspandeste lumina pentru a inveseli nenumaratele lumi. Oceanul, el insusi sursa tuturor izvoarelor si fantanilor noastre, primeste torentul de apa de pe intreg pamantul, dar primeste ca sa dea. Aburii care se ridica din sanul sau se transforma in ploi pentru a uda pamantul, facandu-l sa incolteasca si sa dea rod
.4. In ce consta bucuria ingerilor si ce lucrare indeplinesc ei? Ingerii slavei isi gasesc bucuria in a da dragostea lor si grija lor neobosita fata de fiintele care sunt cazute si nesfinte. Fiinte ceresti apeleaza staruitor la inima oamenilor. Ele aduc acestei lumi intunecate lumina din curtile de sus, iar printr-o slujire staruitoare si plina de iubire misca sufletul omenesc pentru a aduce pe cel pierdut in comuniune cu Hristos, legatura care este chiar mai intima decat aceea pe care ele insele o pot cunoaste.
5. Care este legea inscrisa in caracterul Marelui Datator? Dar lasand la o parte toate aceste imagini nedesavarsite, noi vedem pe Dumnezeu in Isus. Privind la Isus vedem ca slava Dumnezeului nostru este de a da. "Nu fac nimic de la Mine insumi", zicea Hristos, "Tatal care este Viu, M-a trimis pe Mine si Eu traiesc prin Tatal." (Ioan 8:28; 6:57; 8:50;7:18) In aceste cuvinte se face cunoscut marele principiu, care este legea vietii pentru Univers. Domnul Hristos a primit toate lucrurile de la Dumnezeu, insa El a luat ca sa dea. Tot asa procedeaza si in curtile ceresti, in slujirea Sa pentru toate fiintele create: prin Fiul iubit viata Tatalui se revarsa peste toti, si tot prin Fiul revine, printr-o slujire voioasa si de proslavire, in valuri de iubire la Marele Izvor al tuturor. Si astfel, prin Hristos, circuitul binefacerilor este complet, reprezentand caracterul Marelui Datator, legea vietii.
6. Unde si cum a fost calcata pentru prima data aceasta lege? In cer, chiar legea aceasta a fost calcata. Pacatul a luat nastere prin inaltarea de sine. Lucifer, heruvimul acoperitor, a dorit sa fie cel dintai din cer. El a cautat sa castige controlul asupra fiintelor ceresti, sa le desparta de Creatorul lor si sa le castige adorarea pentru sine. De aceea, el a prezentat in mod fals pe Dumnezeu, atribuindu-I dorinta de inatare de sine. El a cautat sa puna in seama Creatorului iubitor propriile sale trasaturi rele de caracter. In felul acesta a inselat el pe ingeri. Tot asa a inselat si pe oameni. El i-a facut sa puna la indoiala Cuvantul lui Dumnezeu si sa nu aiba incredere in bunatatea Sa. Pentru ca Dumnezeu este un Dumnezeu drept si de o extraordinara maretie, Satana i-a determinat sa-L considere ca fiind sever si neiertator. In felul acesta el a convins pe oameni sa se uneasca cu el la rebeliune impotriva lui Dumnezeu, si bezna nenorocirii s-a coborat asupra lumii
7. De ce s-a intunecat pamantul? Ce inseamna a-L cunoaste pe Dumnezeu? Pamantul s-a intunecat din cauza intelegerii gresite a caracterului lui Dumnezeu. Pentru ca umbrele acestea intunecoase sa poata fi luminate, pentru ca lumea sa poata fi adusa inapoi la Dumnezeu, puterea inselatoare a lui Satana trebuie sa fie sfaramata. Acest lucru nu trebuia sa se faca prin forta. Exercitarea fortei este contrara principiilor de guvernamant ale lui Dumnezeu. El doreste numai serviciu din iubire, si iubirea nu poate fi impusa; ea nu poate fi castigata prin forta sau autoritate. Numai prin iubire se trezeste iubirea. A cunoaste pe Dumnezeu inseamna a-L iubi. Caracterul Sau trebuie aratat in contrast cu caracterul lui Satana. Aceasta lucrare o putea face numai o singura Fiinta in intreg Universul. Numai Acela care cunostea inatimea si adancimea iubirii lui Dumnezeu putea s-o faca cunoscut. Peste noaptea intunecata a lumii trebuia sa rasara "Soarele neprihanirii cu tamaduirea sub aripile Lui." (Maleahi 4:2)
8. Cand si cum a luat fiinta planul de rascumparare a omului din pacat? Planul pentru rascumpararea noastra n-a fost un gand venit ulterior, un plan formulat dupa caderea lui Adam. A fost o descoperire a "tainei care a fost tinuta ascunsa timp de veacuri." (Romani 16:25) A fost o dezvaluire a principiilor care din veacuri vesnice sunt temelia tronului lui Dumnezeu. De la inceput, Dumnezeu si Hristos au stiut de rascoala lui Satana, de caderea omului prin puterea inselatoare a celui rau. Dumnezeu n-a ordonat ca pacatul sa ia fiinta, dar i-a prevazut existenta si a luat masuri ca sa intampine aceasta teribila situatie. Atat de mare a fost iubirea Sa pentru lume, incat Se hotari sa dea pe Unicul Sau Fiu "pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." (Ioan 3:16)
9. Care a fost pretentia lui Lucifer? Lucifer zisese: "Imi voi ridica scaunul de domnie mai sus de stelele lui Dumnezeu… voi fi ca Cel Prea Inalt." (Isaia 14:13,14) Dar Hristos, desi "avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci s-a dezbracat pe Sine Insusi si a luat chip de rob, facandu-se asemenea oamenilor." (Filipeni 2:6,7)
10. Ce a ales Fiul lui Dumnezeu? Acesta a fost un sacrificiu de buna voie. Isus ar fi putut ramane alaturi de Tatal. El ar fi putut pastra gloria cereasca si inchinarea ingerilor. Dar El a ales sa dea inapoi sceptrul din mana Tatalui si sa coboare de pe tronul Universului, ca sa poata aduce lumina celor cuprinsi de intuneric si viata celor ce pier.
11. Cum a fost simbolizata intruparea lui Isus in Vechiul Testament? Acum aproape doua mii de ani, o voce cu o semnificatie tainica s-a auzit in cer, de la tronul lui Dumnezeu: "Iata, Eu vin. Tu n-ai voit nici jertfa nici prinos, ci Mi-ai pregatit un trup… Iata-Ma (in sulul cartii este scris despre Mine), vin sa fac voia Ta, Dumnezeule." (Evrei 10:5-7) In aceste cuvinte se anunta implinirea scopului ce fusese ascuns din veacurile vesnice. Hristos era gata sa vina in lumea noastra si sa Se intrupeze. El zicea: "Tu Mi-ai pregatit un trup." Daca El s-ar fi aratat in slava Sa, pe care o avea impreuna cu Tatal inainte de a fi lumea, noi n-am fi putut suporta lumina prezentei Sale. Ca noi sa o putem privi fara a fi nimiciti, manifestarea slavei Sale a fost acoperita. Divinitatea Sa a fost invaluita in corp omenesc -slava invizibila in chip omenesc vizibil.
Aceasta tinta mareata fusese prefigurata prin tipuri si simboluri. Rugul arzand, in care Hristos S-a aratat lui Moise, descoperea pe Dumnezeu. Simbolul ales pentru a reprezenta Divinitatea era un tufis neinsemnat, ce aparent, n-avea nici o atractie. Acesta insa cuprindea pe Cel infinit. Dumnezeul Atotindurator Si-a ascuns slava intr-o infatisare foarte umila, pentru ca Moise sa o poata privi si sa traiasca. Tot asa, in stalpul de nor ziua si in stalpul de foc noaptea, Dumnezeu comunica cu Israel, descoperind oamenilor vointa Sa si acordandu-le harul Sau. Slava lui Dumnezeu a fost acoperita si maiestatea Sa invaluita, pentru ca vederea slaba a oamenilor marginiti s-o poata privi. In acelasi mod, Hristos urma sa vina in "trupul starii noastre smerite", (Filipeni 3:21) "facandu-se asemenea oamenilor". In ochii oamenilor El n-avea nici o frumusete ca ei sa-L doreasca; si totusi El era Dumnezeu intrupat, Lumina cerului si a pamantului. Slava Sa era invaluita, maretia si maiestatea Sa erau ascunse, ca El sa Se poata apropia de oamenii intristati si ispititi.
Dumnezeu a poruncit lui Moise pentru Israel : "Sa-Mi faca un locas Sfant si Eu voi locui in mijlocul lor." (Exod 25:8) si El a locuit in mijlocul poporului Sau. In tot timpul calatoriei lor obositoare prin pustiu, simbolul prezentei Sale a fost cu ei. Tot asa Hristos Si-a asezat salasul in mijlocul taberei noastre omenesti. El Si-a intins cortul alaturi de corturile oamenilor, ca El sa poata locui intre noi si sa ne familiarizeze cu caracterul si viata Sa divina. "Si Cuvantul S-a facut trup si a locuit printre noi, si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal, plin de har si de adevar". (Ioan 1:14)
12. Ce stim noi din faptul ca Isus a venit sa locuiasca cu noi? De cand Isus a venit sa locuiasca cu noi, stim ca Dumnezeu cunoaste incercarile noastre si are compasiune pentru noi in suferintele noastre. Fiecare fiu si fiica a lui Adam poate intelege ca Creatorul nostru este Prietenul pacatosilor, deoarece in fiecare invatatura despre har, in fiecare atractie divina prezentata in viata Mantuitorului pe pamant, noi vedem pe "Dumnezeu cu noi".
13. Cum infatiseaza Satana legea iubirii? Satana infatiseaza Legea iubirii lui Dumnezeu ca pe o lege a egoismului. El sustine ca este imposibil pentru noi sa ascultam de preceptele ei. Caderea primilor nostri parinti, cu toate nenorocirile care au rezultat, el le pune in sarcina Creatorului, determinand pe oameni sa priveasca pe Dumnezeu ca autor al pacatului, al suferintei si al mortii. Isus a trebuit sa demaste aceasa inselaciune. Ca unul dintre noi El trebuia sa dea exemplu de ascultare. Pentru aceasta, El a luat asupra Sa natura noastra si a trecut prin experientele noastre. "Prin urmare a trebuit sa Se asemene fratilor Sai in toate lucrurile." (Evrei 2:17)
14. Cum a demonstrat Domnul Isus inselaciunea lui Satana? El a indurat toate incercarile la care suntem noi supusi.(Evrei 4:15) Si El n-a exercitat in folosul Sau nici o putere care sa nu ne fie si noua oferita in dar. Ca om, El a infruntat ispita si biruit cu puterea data lui de Dumnezeu. El zice: "Vreau sa fac voia Ta, Dumnezeule, si Legea Ta este in adancul inimii mele." (Psalm 40:8)
In timp ce El umbla din loc in loc facand bine si vindecand pe toti cei chinuiti de Satana, El a explicat oamenilor caracterul legii lui Dumnezeu si natura slujirii Sale. Viata Sa dovedeste ca este cu putinta ca si noi sa ascultam de legea lui Dumnezeu.
15 Care este relatia dintre natura omeneasca si natura divina a Domnului Isus? Prin natura Sa omeneasca, Hristos a venit in legatura cu omenirea; prin divinitatea Sa, El stapaneste pe tronul lui Dumnezeu. Ca fiu al omului, El ne-a dat un exemplu de ascultare; ca Fiu al lui Dumnezeu, El ne da putere sa ascultam. Hristos a fost Cel care, din rugul de pe muntele Horeb, a vorbit lui Moise, zicand: "EU SUNT CEL CE SUNT…Vei raspunde copiilor lui Israel astfel: Cel ce se numeste EU SUNT m-a trimis la voi." (Exod 3:14) Aceasta a fost garantia eliberarii lui Israel. De aceea, cand a devenit asemenea oamenilor, El Insusi a declarat: "EU SUNT" Pruncul Betleemului, blandul si umilul Mantuitor, este Dumnezeu "aratat in trup". (Timotei 3:16) Si noua ne zice: "EU SUNT Pastorul cel Bun, EU SUNT Painea vie, EU SUNT Calea, Adevarul si viata, Toata puterea Mi-a fost data in cer si pe pamant." (Ioan 10:11; 6:51; 14:6; Matei 28:18) EU SUNT chezasia fiecarei fagaduinte. EU SUNT : nu te teme. "Dumnezeu cu noi" este garantia eliberarii noastre din pacat, asigurarea puterii noastre de a asculta de legea cerului.
Umilindu-Se pentru a lua asupra Sa natura omeneasca, Hristos a dat pe fata un caracter opus caracterului lui Satana. Dar El cobori inca si mai jos pe cararea umilintei. "La infatisare a fost gasit ca un om, S-a smerit si S-a facut ascultator pana la moarte, si inca moarte de cruce." (Filipeni 2:8) Dupa cum marele preot punea la o parte stralucitoarele sale vesminte preotesti si slujea in imbracamntea de panza alba a preotului obisnuit, asa si Hristos a luat infatisarea de serv si a adus sacrificiul, El Insusi fiind preotul si tot El fiind si jertfa. "Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El." (Isaia 53:6)
16. Cum a fost tratat Domnul Isus si cum suntem tratati noi? Hristos a suferit cum meritam noi sa suferim, ca sa putem fi tratati cum se cuvine Lui. El a fost condamnat pentru pacatele noastre la care El nu a contribuit cu nimic, pentru ca noi sa fim indreptatiti prin meritele Lui la care noi nu am contribuit cu nimic. El a suferit moartea noastra pentru ca noi sa putem primi viata Lui. "Prin ranile Lui suntem vindecati."
17. Care a fost scopul lui Satana si ce a realizat Hristos ? Prin viata si moartea Sa, Hristos a facut chiar mai mult decat indepartarea stricaciunilor produse de pacat. Scopul lui Satana era de a produce o despartire vesnica intre Dumnezeu si om; insa in Hristos ajungem mult mai strans uniti cu Dumnezeu decat daca n-am fi cazut niciodata in pacat. Luand natura noastra, Mantuitorul S-a legat de omenire cu o legatura ce nu se va rupe niciodata. EL este legat de noi pentru vesnicie. "Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe Singurul Lui Fiu." (Ioan 3:16) El L-a dat nu numai pentru a purta pacatele noastre, ci sa moara ca sacrificiu pentru noi. El L-a oferit neamului omenesc decazut. Ca sa ne asigure de planul Sau imutabil de pace, Dumnezeu a dat pe Singurul Sau Fiu sa devina membru al familiei omenesti si sa pastreze pentru totdeauna natura Sa omeneasca. Aceasta este garantia ca Dumnezeu va implini Cuvantul Sau. "Un Copil ni S-a nascut, un Fiu ni S-a dat si domnia va fi pe umerii Lui." Dumnezeu a adoptat natura omeneasca in persoana Fiului Sau si a dus-o in cerul prea inalt. "Fiul omului" este Acela pe care-L vor numi: "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii." (Isaia 9:6) EU SUNT este Mijlocitorul intre Dumnezeu si om, unindu-i prin mainile Sale intinse. El, care este "Sfant, nevinovat, fara pata, despartit de pacatosi" nu Se rusineaza sa ne numeasca frati. (Evrei 7:26; 2:11) In Hristos, familia omeneasca si familia cereasca sunt legate laolalta. Hristos glorificat este fratele nostru. Cerul este invelit in corp omenesc si neamul omenesc este strans la sanul Iubirii Infinite.
Dumnezeu zice despre poporul Sau : "Caci ei sunt pietrele cununii imparatesti care vor straluci in tara Sa! O, cat sunt de infloritori! Cat sunt de frumosi!" (Zaharia 9:16,17) Maretia celor rascumparati va fi o marturie vesnica a indurarii lui Dumnezeu. El va arata "in veacurile viitoare nemarginita bogatie a harului Sau, in bunatatea Lui fata de noi, in Hristos Isus.", "pentru ca domniile si stapanirile din locurile ceresti sa cunoasca azi, prin Biserica, intelepciunea nespus de felurita a lui Dumnezeu, dupa planul vesnic, pe care l-a facut in Hristos Isus, Domnul nostru."
18. Ce se realizeaza prin lucrarea de rascumparare? Prin lucrarea lui Hristos de rascumparare se recunoaste justetea guvernarii lui Dumnezeu. Cel Atotputernic este facut cunoscut ca fiind Dumnezeul iubirii. Acuzatiile lui Satana sunt respinse si caracterul sa demascat. Niciodata rebeliunea nu se mai poate declansa. Niciodata pacatul nu mai poate patrunde iarasi in Univers. Pentru veacurile vesnice toti sunt asigurati impotriva apostaziei. Prin jertfirea de sine a iubirii, locuitorii pamantului si ai cerului sunt legati de Creatorul lor cu legaturile unirii indisolubile. (Efeseni 2:7; 3:10,11)
19. Care este rezultatul final al planului de mantuire? Lucrarea de mantuire va fi desavarsita. In locul unde pacatul s-a inmultit, harul lui Dumnezeu se inmulteste si mai mult. Pamantul insusi, chiar locul acela pe care Satana il pretinde a fi al lui, urmeaza sa fie nu numai rascumparat, dar si facut sa straluceasca de slava. Mica noastra lume, devenita sub blestemul pacatului singura pata neagra in mareata Sa creatiune, va fi onorata mai mult decat toate celelalte lumi din Universul lui Dumnezeu. Aici, unde Fiul lui Dumnezeu a salasluit in corp omenesc, unde Imparatul slavei a trait, a suferit si a murit – aici, cand El va face toate lucrurile noi, cortul lui Dumnezeu va fi cu oamenii, si "El va locui cu ei si ei vor fi poporul Lui si Dumnezeu Insusi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor." (Apocalipsa 21:3). Iar prin veacurile nesfarsite, cand cei rascumparati vor umbla in lumina Domnului, ei il vor preamari pentru Darul Sau nespus de mare : EMANUEL – DUMNEZEU CU NOI.
