Luna noiembrie (14-17 nov. 2008) a găzduit – la celălalt pol al pământului (Cape Town , Africa de Sud) – unul din cele mai semnificative evenimente ale miÈ™cării feministe mondiale: A III-a ConvenÈ›ie a AsociaÈ›iei pentru Dezvoltarea Drepturilor Femeii (AWID). Sub stindardul de lupta s-au strâns peste 1.500 activiste din toată lumea, pentru a elabora o strategie globală mai agresivă È™i decisivă. Printre finanÈ›atorii din spatele cortinei se numără È™i Global Fund, o organizaÈ›ie umbrelă a 3.700 grupări, al cărei buget a atins pragul de 70 milioane dolari.
Aproape simultan (24-27 octombrie) la Barcelona avea loc cel de-Al III-lea Congres Internațional al Feminismului Islamic.
Presa românească n-a remarcat evenimentul, fie considerând că în România femeia este suficient de preÈ›uită, fie apreciind eclatul feminist drept derizoriu: ”furtună într-un pahar cu apă”.
Eu aÈ™ fi feminist(ă)…
Într-o lume tot mai globală, nimeni – nici chiar răzeÈ™ii din spaÈ›iul carpato-dunărean – n-au dreptul să ignore unele din cele mai nedrepte realităÈ›i:
60% din cei mai săraci oameni ai planetei sunt femei È™i fetiÈ›e. 67% din analfabeÈ›ii lumii sunt femei È™i fetiÈ›e. Cu toate că 70% din timpul femeilor este dedicat soÈ›ilor È™i copiilor; È™i cu toate acestea, contribuÈ›ia lor la economia globală e declarată nulă .
În China, anual 1,7 milioane de fetiÈ›e n-ajung să vadă lumina zilei datorită avortării silite. Tot atâtea dispar, prin avortare de nevoie, È™i în India, ceea ce face ca în anumite regiuni ale lumii, raportul femei-bărbaÈ›i să scadă până la 793 femei la 1.000 bărbaÈ›i (în Punjab).
Multe dintre copilele privilegiate să trăiască au parte de cea mai neagră soartă: anual, cca. 1,75 milioane femei È™i copii sunt traficaÈ›i ca jucării sexuale , dintre care peste 200.000 femei sunt importate din BangladeÈ™ în Pakistan È™i peste 100.000 în Japonia. Site-uri de turism exotic laudă Thailanda pentru cele 800.000 copile prostituate È™i India pentru alte 400.000, È™.a.m.d.
În societăÈ›ile patriarhale islamice, femeile sunt ”protejate”: în transportul în comun, li se rezervă spaÈ›iul din spatele autobuzului, dincolo de bara separatoare la mijloc; sau vagoane exclusiv feminine. În cazuri privilegiate, pot folosi taxi-uri speciale pentru femei.
Vrem egalitate!
Dacă speÈ›a bărbătească, preocupată de-atâtea chestiuni importante, n-a considerat prioritar să rezolve concepÈ›iile È™i practicile degradante pentru demnitatea femeii, gratulări acelor femei care s-au ridicat să ceară drepturile înscrise în natura lor umană. AÈ™a s-a născut o miÈ™care – feminismul.
Istoricii împart miÈ™carea feministă în trei perioade. Valul întâi a apărut în perioada RevoluÈ›iei franceze în È›ările occidentale. Obiectivul lor era egalitatea femeii în faÈ›a legii, cu accentul pus pe dreptul la vot. Odată cu acordarea acestor drepturi, prin anii 1920, miÈ™carea s-a stins.
Valul al doilea a apărut în anii 1960, ca parte al miÈ™cărilor de ”liberare” din SUA. El protesta contra stării ”de facto” a femeii – fiinÈ›ă proscrisă la un destin implacabil de slugă È™i dădacă. Èšinta feministelor, condensat în sloganul ”Rights, Not Roses! ” era obÈ›inerea unui statut egal cu bărbatul în ce priveÈ™te accesul la poziÈ›ii privilegiate în serviciu, în salarizare, în structurile politice, dar È™i în ce priveÈ™te libertatea sexului, a utilizării contracepÈ›ionalelor de către fete, dar mai ales libertatea avortului.
Vigoarea miÈ™cării determină politicienii americani să schimbe tactica, de la concesii – la curtarea organizaÈ›iilor feministe. InstituÈ›ii masculine ca armata, poliÈ›ia È™i NASA, È™i-au deschis porÈ›ile. La ora actuală, în forÈ›ele armate americane activează 193.400 soldate cu ofiÈ›erese de toate rangurile, cu 57 generălese active (plus 47 generălese în retragere). Din cei 158 de cosmonauÈ›i SUA, 35 sunt femei.Iar în congresul american activează 77 de parlamentare, dintre care trei sunt delegate la Casa Albă.
Al treilea val
MiÈ™carea feministă a cunoscut o renaÈ™tere odată cu încercările post-structuraliste de redefinire a genurilor (masculin È™i feminin) È™i a sexualităÈ›ii. Astfel, dacă conceptul de ”gen feminin” este unul fluid, care poate deveni ”masculin”, atunci se impune abolirea rolurilor masculin È™i feminin în societate. Ce doreÈ™te al treilea val e ca bărbatul – să devină sexul slab, iar femeia-amazoană să facă legea!
Poate chiar fără să-È™i fi propus, feminismul recent se concentrează, în urma dinamitării ”genurilor”, pe revendicarea drepturilor pentru homosexuali, lesbiene, bisexuaÈ›i È™i transgenici – temă centrală a celui de-al treilea val.
Acest ”ultim act” al feminismului a stârnit o sumedenie de rezerve din partea populaÈ›iei, iniÈ›ial suportive al primului È™i parÈ›ial al celui de-al doilea val. Dintr-o miÈ™care ”eroică”, feminismul actual se arată a fi o miÈ™care egotistă, alienată de societate È™i adevăratele probleme. După cum comenta articolul ”A murit feminismul?” din revista Time (29 iunie 1998), ”…tânăra generaÈ›ie feministă este mai interesată de celebritate decât de salarizarea discriminatorie a femeilor; È™i mai preocupată de ‘sex-toys’ decât de proteste.”
În esenÈ›ă, toate etapele miÈ™cării feministe s-au fundamentat pe axioma ”femeia este egală cu bărbatul”. În virtutea acestui crez, feminismul promova egalitatea între sexe, cu toate că teoreticienele feminismului n-au ajuns la un consens cu privire la ce înseamnă această egalitate È™i nici cum să se realizeze. Mai mult ca în oricare altă miÈ™care de ”liberare”, feminiÈ™tii sunt divizaÈ›i. La antipozi se găsesc ”feminiÈ™tii egalitarieni” (sau liberali) care au o viziune androgină (sau unisex) despre societate È™i care cer eliminarea din structurile sociale, politice È™i economice a oricărei diferenÈ›ieri în funcÈ›ie de sex. De partea cealaltă se situează ”feminiÈ™tii de diferenÈ›iere”, care recunosc diferenÈ›ele de gen È™i de rol, atât cele biologice cât È™i cele sociale, È™i cer în consecinÈ›ă un tratament diferenÈ›iat în loc de egalitate absolută, tocmai în funcÈ›ie de diferenÈ›ele de gen, etc…
Egali sau Diferiți?
Revendicările valului al treilea impun o clarificare de principiu: este femeia egală (în sens deplin) cu bărbatul? Să fie sexualitatea o chestiune de circumstanÈ›ă, la fel cum ochii unuia sunt albaÈ™tri, iar ai altuia negri?
E destul să ne amintim de prima lecÈ›ie de genetică, È™i vom afla de o diferenÈ›ă fundamentală între genuri, determinată de un număr de 78 gene diferite ale cromozomului Y. Această distincÈ›ie marchează fiecare celulă a corpului. Omul fiind un întreg, sexualitatea îl programează diferit în toate domeniile vieÈ›ii. Biologii au numit aceasta ”dimorfism sexual” (vezi caseta).
Dimorfismul sexual
• Un adolescent mediu este înalt de 1,79 m È™i cântăreÈ™te 66 kg, în timp ce contrapartea feminină are 1,63 m È™i cântăreÈ™te 57 kg.
• Craniul bărbătesc este mai gros È™i mai puternic decât cel al femeii (osatura în general).
• Femeia are stomacul, ficatul, rinichii È™i apendicele mai mari decât ale bărbatului.
• Glanda tiroidă este mai mare È™i mai activă la femei, ceea ce-i dă o rezistenÈ›ă mai mare la frig.
• Bărbatul are masă musculară mai mare (în medie cu 50% mai mult).
• ForÈ›a fizică a femeii (modelul mediu) reprezintă cca. 60% faÈ›ă de cea a bărbatului. La o înălÈ›ime egală, femeia deÈ›ine 80% din puterea fizică a bărbatului.
• Bărbatul consumă 43% oxigen mai mult decât femeia (3.5 litri/minut faÈ›ă de 2 litri)
• Pielea bărbatului este mai groasă (conÈ›ine mai mult colagen) È™i mai grasă (produce mai mult sebum).
• Femeia are cu cca 11% mai multă grăsime corporală decât bărbatul.
• Femeile transpiră mai puÈ›in È™i declanÈ™ează transpiraÈ›ia la o temperatură mai înaltă.
• Degetul arătător la bărbaÈ›i tinde să fie mai scurt decât inelarul, în timp ce la femei, arătătorul tinde să fie mai lung.
• Inima femeii medii este cu 25% mai mică decât a bărbatului mediu. Din acest motiv, bătăile inimii sunt mai accelerate cu până la 8 bătăi pe minut în plus.
• În medie, femeia are cca. 1 litru de sânge mai puÈ›in decât bărbatul.
• Masa hemoglobinei la femeia este cu 14% mai mic decât a bărbatului (48 milioane celule roÈ™ii / mm3 faÈ›ă de 54 milioane).
• Tensiunea arterială a femeii este mai coborâtă cu cca. 10 puncte decât ale bărbatului, dar variază mai mult.
• Femeile sunt mai susceptibile faÈ›ă de droguri datorită estrogenului care măreÈ™te secreÈ›ia dopaminei cu până la 20%.
• Fetele se maturizează mai repede decât băieÈ›ii, pubertatea acestora începând cu cca. 2 ani mai devreme.
• Fertilitatea bărbatului depăÈ™eÈ™te cu mult pe cea a femeii care se opreÈ™te în jur de 48 ani. În schimb, cel mai bătrân tată este un australian de 93 ani.
• TotuÈ™i, femeile sunt de două ori mai rezistente la îmbolnăvire decât bărbaÈ›ii.
• Femeia are o vitalitate constituÈ›ională mai mare, datorită structurii cromozomiale specifice. SperanÈ›a ei de viaÈ›ă depăÈ™eÈ™te în medie cu 5 ani pe cea a bărbatului.
ABC News, 9 mai 2008, Michael G. Conner, Understanding the Difference Between Men and Women, 2007; uExpress, octombrie 2007, Addiction Professional, 1 nov. 2005, Journal of Applied Psychology, noiembrie 2001.
Mai mult decât toate celelalte organe, ceea ce diferă cel mai dramatic d.p.d.v. anatomic, chimic, hormonal È™i psihologic este creierul (vezi caseta Creiere diferite). Deosebirile cauzează diferenÈ›e în gândire, simÈ›ire È™i conduită, în aÈ™a măsură încât cei doi trăiesc în lumi diferite, neînstare să se înÈ›eleagă complet unul pe celălalt.
Science Daily a publicat (1 aprilie 2008 È™i 1 dec. 2005) o serie de descoperiri. În urma monitorizării activităÈ›ii cerebrale a unui lot de bărbaÈ›i È™i femei prin rezonanÈ›ă magnetică (RMN), s-a constatat nu numai că, structural, creierele lor sunt diferite, dar È™i că funcÈ›ionează diferit. Spre exemplu, pentru aceleaÈ™i operaÈ›iuni (ca cititul), femeile folosesc alte părÈ›i ale creierului decât bărbaÈ›ii. Gândirea masculină se derulează predominant în emisfera stângă, ceea ce explică È™i capacitatea sa pentru gândire abstractă. Femeia, în schimb, excelează în conexiunea dintre cele două emisfere, ceea ce explică mai neobiÈ™nuita ei intuiÈ›ie È™i îndemânarea în vorbire.
Cercetătorii au observat că creierele lor reacÈ›ionează diferit în situaÈ›ii de stress: la bărbat, fluxul sangvin se amplifică în cortexul orbito-frontal stâng; în timp ce la femei, fluxul sangvin se activează în paleo-cortex (sistemul limbic), fapt ce determină reacÈ›ii opuse. Până È™i activitatea metabolică din timpul somnului este diferită: la bărbaÈ›i, se observă o activare a zonei ”primitive” a sistemului limbic (cel asociat cu actele fizice), pe când la femei, o activare a zonei ”tinere” a sistemului limbic (care răspunde de gestică È™i mimică).
Creiere diferite
• Mărimea creierului: Mărimea medie a creierului bărbătesc este cu 11-12% mai mare decât a femeii.
• Numărul de celule: Creierul bărbatului conÈ›ine în medie 4% mai mulÈ›i neuroni decât creierul femeii, È™i are 100 g. de È›esut cerebral în puls.
Dar cu toate acestea, în două dintre cele 6 straturi ale cortexului din zona tâmplei dinapoia ochilor, femeile au cu 15% mai mulÈ›i neuroni. Aceste zone răspund de înÈ›elegerea limbajelor È™i recunoaÈ™terea melodiilor.
• Conexiuni celulare: Femeile au neuropil-ul (reÈ›eaua de terminaÈ›ii nervoase: dendrite, axoni È™i spaÈ›ii sinaptice) mult mai dezvoltat decât bărbaÈ›ii.
• Corpus callosum (puntea care face legătura dintre cele două emisfere) este mai groasă la femei, ceea ce explică transferul mai rapid de informaÈ›ii de la o emisferă la alta.
• Hypothalamus: La bărbat, volumul unui grup de nuclei din hypotalamusul anterior este dublu faÈ›ă de femeie.
• Limbajul: Zonele Broca È™i Wernicke care răspund de vorbire sunt seminficativ mai mari la femei.
• Lobii parietali inferiori: sunt semnificativ mai mari la bărbat, cel stâng fiind mai mare decât cel drept. La femeie, această asimetrie este inversă, cel drept fiind mai mare.
• Sistemul limbic: este mai adânc È™i mai mare la femei, decât la bărbaÈ›i, ceea ce explică emotivitatea mult sporită a femeii faÈ›ă de cea a bărbatului.
Medical Education Online, artic. ”Male/Female brain differences”, 25 oct. 2006; Dr. Walt È™i Barbara Larimore, His Brain, Her Brain, 2008; T. Rabinowicz, în Journal of Child Neurology, 1999.
Care-i mai deștept?
Dimorfismul cerebral i-a condus pe oameni să se întrebe dacă nu cumva aceasta determină o inegalitate intelectuală. British Journal of Psychology (august 2005), a publicat articolul BărbaÈ›ii sunt mai inteligenÈ›i decât femeile, în care dr. Paul Irwing È™i Richard Lynn afirmă că, la testele de inteligenÈ›ă, bărbaÈ›ii obÈ›in în medie aprox. cu 5 puncte mai mult decât femeile. Cercetările lor se bazează pe un studiu efectuat pe 100.000 subiecÈ›i. La IQ: 125, raportul indică un număr dublu de bărbaÈ›i faÈ›ă de femei; iar la IQ: 155 (asociat cu genialitatea), se găsesc 5,5 bărbaÈ›i la 1 femeie.
O altă observaÈ›ie semnificativă este aceea că inteligenÈ›a feminină se grupează în zona performanÈ›elor de mijloc (IQ: 90-110), în timp ce inteligenÈ›a masculină variază puternic între extreme (IQ: 70-130), sugerând că sunt mai mulÈ›i bărbaÈ›i stupizi, dar È™i genii.
Tabelul ar trebui să distribuie femeile în stânga, iar bărbaÈ›ii în dreapta. (Sau, dacă rămân pe aceeaÈ™i parte, atunci femeile să fie colorate în roÈ™u pe fond alb, în timp ce bărbaÈ›ii în albastru, tot pe fond alb)
Aceste concluzii au stârnit critici serioase, pornind de la observaÈ›ia că în marea lor majoritate, testele IQ sunt orientate aproape în totalitate spre evaluarea inteligenÈ›ei emisferei stângi (logice, matematice, masculine), scăpând din vedere inteligenÈ›a emisferei drepte (intuitive, artistice, feminine). Astfel, dacă s-ar adăuga punctajul ignorat, ingeligenÈ›a feminină ar surclasa net deÈ™teptăciunea bărbatului (BBC News, 8 dec. 2004: Femeile sunt mai inteligente decât bărbaÈ›ii).
Psihologie sexistă
• 60-75% femei sunt emoÈ›ionale, în timp ce 55-80% din bărbaÈ›i sunt preponderent raÈ›ionali.
• Cu toate acestea, fetele sunt mai înclinate către studiu: 57% din studenÈ›ii americani È™i 58% din studentii britanici sunt fete !
• Bărbatul este mai sistematic È™i mai orientat spre obiective; femeia este mai empatică È™i orientată spre relaÈ›ionare.
• BărbaÈ›ii tind să urmărească o problemă într-un timp dat, în timp ce femeile urmăresc deodată mai multe probleme simultan.
• Hormonal, bărbatul este competitiv, în schimb femeia este cooperantă. În consecinÈ›ă, femeile au mai multă răbdare È™i o mai mare capacitate de a suferi.
• Bărbatul este înclinat spre risc. 93% din decesuri prin accidente de muncă sunt atribuite bărbaÈ›ilor, cu o rată de 11 ori mai înaltă decât cea a femeilor.
• Femeile cumpără sau influenÈ›ează cumpărarea a 80% din bunurile de consum.
Simon Baron-Cohen, The Essential Difference: Men, Women and the Extreme Male Brain, 2004.
Diferiți, dar egali!
Din toată dezbaterea, un lucru apare ca cert: că, dintr-un punct de vedere, femeia nu este identică, ”egală” cu bărbatul. Și totuÈ™i, ”egal” È™i ”egalitate” pot defini mai multe tipuri de raporturi. Ele pot semnifica fie o deplină corespondenÈ›ă în cantitate, grad, rang, abilităÈ›i, când ”egal” este sinonim cu a fi uniform, identic. Dar pot să însemne È™i egalitate calitativă, indicând spre o valoare È™i un statut egal pentru două realităÈ›i diferite. La această a doua accepÈ›iune face trimitere Scriptura când afirmă că ”nu nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă cei doi sunt una (egali) în Hristos Isus.”
Surprinzător, au trebuit secole de tatonări, ca omul să redescopere adevărul străvechi, că cei doi se află pe o platformă de egalitate în faÈ›a lui Dumnezeu, ca È™i în faÈ›a legii, în faÈ›a societăÈ›ii, în faÈ›a oportunităÈ›ilor, având acelaÈ™i drept la respect È™i fericire.
Există, totuÈ™i, o diferenÈ›ă în modul în care această nobilă egalitate este înÈ›eleasă în lumina principiului relativ recent lansat a ”corectitudinii politice”. În revendicarea egalităÈ›ii absolute, se scapă din vedere distincÈ›ia dintre egalitatea calitativă È™i egalitatea cantitativă. O asemenea eroare conduce la confundarea È™i compromiterea rolurilor, exact ce È™i-ar fi dorit feminismul celui de-al treilea val. Ori tocmai din această miopie s-au iscat È™i se alimentează tensiunile pe tema egalităÈ›ii femeii cu bărbatul.
Rolurile sunt atribuite biologic. În faÈ›a dimorfismului, nu ne rămâne nici o opÈ›iune. DiferenÈ›a de rol este ceea ce elimină din start orice competiÈ›ie, bărbatul È™i femeia fiind complementari, dependenÈ›i unul de celălalt pentru constituirea unităÈ›ii familiale, singura care procreează È™i modelează generaÈ›ia viitoare.
Dacă feminismul ar fi respectat rolurile, È™i-ar fi păstrat caracterul eroic È™i ar fi schimbat substanÈ›ial faÈ›a lumii. Din nefericire, după ce-a câÈ™tigat drepturi fundamentale ca cel de vot, dreptul la proprietate privată, la educaÈ›ie, È™.a., miÈ™carea a degenerat în tăgăduirea feminităÈ›ii È™i a maternităÈ›ii. Rezultatul?
În timp ce zeci de tinere iraniene stau în temniÈ›ă pentru cutezanÈ›a de a fi militat pentru drepturile femeii, feministele din lumea bună tac, sau mai degrabă sunt ocupate cu lărgirea definiÈ›iei căsătoriei pentru a-i include È™i pe homosexuali È™i lesbiene. În timp ce în Asia milioane de fetiÈ›e se pierd anual prin avortare silită È™i infanticid, feministele lumii bune fac lobby pentru dreptul legal de a-È™i avorta pruncii. În timp ce băieÈ›ilor din islam li se inoculează virtuÈ›ile maritiului pentru Jihad, feministele din SUA îÈ™i feminizează băieÈ›ii prin ore È™colare de homosexualitate.
Palmares întunecat
În zelul de a combate patriarhia, miÈ™carea feministă a contribuit decisiv la declinul familiei. NaÈ™terile ilicite au excaladat, compromiÈ›ând generaÈ›ii de copii. Sunt È›ări în care căminurile fără taÈ›i au devenit majoritare: în Suedia, 55% din naÈ™teri sunt în afara familiei, în FranÈ›a, rata e de 50,5%, iar în Anglia a ajuns la 50,1% . În SUA, rata a urcat până aproape de 40%. În Chile, ea a depăÈ™it 62% . Media mamelor singles din UE a depăÈ™it 33% È™i este în continuă creÈ™ere. Bolile venerice se răspândesc cu repeziciune. Nu-i de mirare că lumea musulmană se îngrozeÈ™te de influenÈ›a occidentală.
Dar efectul considerat cel mai dăunător al feminismului este că a afectat relaÈ›iile dintre sexe. Bărbatul È™i-a pierdut rolul de protector È™i susÈ›inător material: ”Ne putem descurca È™i singure!” Curtenia a făcut loc ”agăÈ›atului”. Sexul a devenit un simplu aperitiv înaintea meniului principal. De teama amenzii, bărbatul a încetat să mai reducă femeia la un ”obiect”. În schimb, femeia se ”obiectivizează”, socotind acesta ca fiind ”progres”.
The Daily Mail (4 aug. 2006), în articolul ”Cum a distrus feminismul pe adevăratul bărbat”, lamenta deziluzia în care a eÈ™uat femeia militantă, după ce È™i-a redus bărbatul la ipostaza de subordonat. Nici o ”amazoană” autentică n-ar accepta compania unui bărbat tremurător, cu atât mai puÈ›in să se căsătorească cu el. După ce a s-a luptat să producă un regiment de ”femei-alfa”, feminismul se miră cum de a dispărut ”masculul alfa”.
”Doamnele contra Feminismului”
Un sondaj efectuat de Penn, Schoen & Berland Associates la începutul lui noiembrie 2008 (Daily Beast, 18 nov. 2008), aduce în vizor un fapt ciudat: că majoritatea publicului american È™i-a retras suportul pentru ideile feministe. 43% din femeile până în 40 ani È™i-au declarat convingerea că bărbatul È™i femeia sunt diferiÈ›i în punctele tari È™i slabe. FaÈ›ă de generaÈ›ia anilor 80, doar 20% din femei mai sunt dispuse să fie chemate ”feministe”. Și numai 17% din mamele tinere ar mai accepta ca fiicele lor să fie etichetate ”feministe”.
Din sens opus, un nou curent se face simÈ›it în SUA. Probabil că efectul lui este deja resimÈ›it transcontinental. Este curentul ”Noului feminism”. DeclaraÈ›ia de misiune a uneia dintre organizaÈ›ii, Ladies against feminism, declară: ”În multe privinÈ›e, femeia nu este egală cu bărbatul. Suntem creaturi diferite cu roluri diferite. Sau ne completăm unul pe altul în roluri distrincte, sau dimpotrivă ne sfâÈ™iem unul pe altul în dispute teritoriale. Noi promovăm prima atitudine. Milităm pentru feminitate, modestie, virtute, inteligenÈ›ă, arte feminine. Alătură-te noii revoluÈ›ii!”
Chicago Tribune (12 mai 2008), în articolul ”În primăvara lui 2008, anti-feminismul este în floare”, expune erodarea feminismului. Creditul acestei schimbări nu È™i-l poate atribui mass-media È™i nici vreo altă organizaÈ›ie. Se pare că tânăra generaÈ›ie de femei, după ce s-au confruntat cu rezultatele nefericitei ideologii egalitariene, au decis să substituie modelul ”amazoanei” cu cel al maternităÈ›ii.
Un articol din New York Times (20 sept. 2005), cu titlul exploziv ”Multe tinere din elita universitară dau cariera pe maternitate”, informează că 60% din studentele înrolate în primele 8 universităÈ›i ale SUA sunt decise să renunÈ›e la cariera profesională odată cu apariÈ›ia primului copil. Un sondaj din 2001 privitor la statutul profesional al absolventelor univ. Harvard a arătat că mai mult de jumătate din cele mai bogate, privilegiate È™i bine educate femei din SUA stau acasă cu copiii decât să lucreze în economia de piaÈ›ă. Concret: 31% din speranÈ›ele academice au ales condiÈ›ia de casnică; alte 31% lucrează în regim de part-time, datorită creÈ™terii copilului; È™i numai 38% sunt dedicate carierei profesionale. O lideră de promoÈ›ie mărturisea la serbarea de absolvire: ”Știu că părinÈ›ii au o influenÈ›ă covârÈ™itoare asupra copiilor. Vreau să am È™i eu acea influenÈ›ă. Nu văd de ce-ar trebui neapărat să merg contra modelului tradiÈ›ional.”
Asistăm la ciudate răsturnări de putere. S-ar putea ca la lucru să fie o lege mistică a ”pendulului” care să învieze, ciclic, vechi trenduri. Sau o mână invizibilă care să reaÈ™eze la locul lor valori străvechi, fără de care omenirea încetează să mai existe.
Maxime
”BărbaÈ›ii sunt învăÈ›aÈ›i să-È™i ceară scuze pentru slăbiciuni, femeile pentru tăriile lor.” Lois Wyse, Grandmother’s Treasures: Reflections and Remembrances, 1993
”Niciun bărbat nu este mai anti-feminist decât o femeie cu adevărat feminină.” Frank O’Connor, My Father’s Son, 1968
”O lume în care bărbatul È™i femeia sunt egali este uÈ™or de vizualizat, pentru că este exact deea ce a promis RevoluÈ›ia sovietică.” Simone de Beauvoir, The Second Sex, 1952.
