Cum sa-ti formezi un obicei bun
Cu ce pantof te-ai incaltat azi dimineata mai intai? Trebuie sa te gandesti? Dar azi dimineata nu te-ai gandit si probabil ca ti l-ai pus mai intai pe acelasi pe care il incalti de ani si ani, din obisnuinta.
N-ar fi groaznic daca de fiecare data cand ne incaltam ar trebui sa ne oprim pentru a ne intreba singuri: “Pe care sa-l pun primul?” intreaba pe o buna dactilografa unde este litera M sau R pe registrul masinii de scris, fara sa se uite. Va trebui sa se gandeasca? In nici un caz, cand dactilografiaza – obisnuinta este fixata in degetele ei.
Obisnuinta economiseste o multime de timp si energie si se formeaza prin o multime de repetari. Cu exceptia unor simple reflexe, obisnuintele apar mai intai prin creier, apoi in restul organismului. Creierul lucreaza cu o putere se aproximativ 10 wati, si ce lucrari marete se realizeaza cu acesti 10 wati… Cu 10 wati putere, creierul poate realiza mai multe calcule matematice dacat cele mai complexe computere din lume.
O singura celula a creierului “se aprinde” si poate a si rezolvat o problema de algebra. Ea a selectat plusul si minusul minivoltilor primiti de la miile de alte celule si a hotarat daca “se aprinde” sau nu. Si toate acestea in numai o miime de secunda.
Cum se formeaza obisnuintele in creier? Cum ajung prin repetitie ganduri, cuvinte si actiuni sa se fixeze in creier?
Astazi se stie ca informatiile pornesc din creier spre diferitele zone ale corpului prin celulele nervoase. Fiecare celula nervoasa e formata dintr-un nucleu, fluidul ce-l inconjoara, numit citoplasma si membrana.
Trecute prin aceasta membrana, mai multe fibre numite dendrite, primesc informatia si una dintre ele, lunga, numita axon, o transmite celulelor invecinate.
Intre fibra ce transmite informatia unei celule si cea care o receptioneaza pe a altei celule exista un spatiu numit sinapsa.
Examinand celulele sinaptice la un microscop electronic, dr. Jonh Eccles din Australia a observat niste micute prelungiri pe fibra transmitatoare, care pareau ca niste butoane. El le-a numit BOUTONS – denumire franceza pentru “butoane”.
Azi se stie ca aceste butoane se afla in diferite forme si marimi. Se mai stie ca ele secreta diferite substante chimice. Una dintre acestea este acetilcolina, care inchide micile despartituri sau sinapsele si stimuleaza schimbul de informatii intre celulele vecine.
Recent mai multi cercetatori au descoperit ca orice gand sau actiune frecvent repetate formeaza aceste mici butoane pe terminatiile anumitor fibre nervoase si astfel devine mai usoara reluarea aceluiasi gand sau actiune pentru data urmatoare.
Dr. William Sadler, psihiatru si membru al Asociatiei Psihiatrilor Americani, spune ca obisnuintele constante formeaza carari prin sistemul nostru nervos si ca frecventa repetare a aceluiasi gand, sentiment sau actiune produce un sant mai accentuat, exact asa cum desele plimbari printr-o peluza ar forma o carare bine imprimata in gazon.
Dr. Wilder Penfield, distins neurolog si chirurg mi-a spus ca studiile sale asupra activitatii creierului pacientilor i-au relevat ca tesutul nervos, raspunde cel mai repede la orice stimulare. Apoi au loc schimbari de ordin fizic in tesutul nervos de corespondenta.
Deci fiecare gand, simtire sau actiune repetate produc schimbari fizice si chimice in ramurile nervoase, spre binele sau raul nostru, atunci cand acestea s-au fixat puternic.
Ellen White scria: “Ceea ce copilul vede si aude, traseaza linii adanci in frageda minte, linii ce nu se mai sterg niciodata definitiv… Acte repetate devin obisnuinta ce poate fi usor modificata prin masuri aspre, dar foarte rar schimbata.” (E.G.White – Educatia copilului.)
Ori de cate ori discut despre acest subiect sunt intrebat: “Dar aceste butoane mai dispar vreodata?” In prezent nu exista nici un indiciu ca aceste butoane s-ar pierde ori ar dispare daca nu sunt solicitate.
Se pare ca obiceiurile formeaza santuri permanente care probabil nu mai pot fi desfiintate. Obiceiurile pot fi schimbate, dar numai cultivand altele si mai puternice.
Astfel, o persoana poate sa-si formeze noi santuri pe creier, raspunzand deliberat diferit (unei situatii date) de pana atunci. Ea va trebui sa faca aceasta schimbare constienta de atatea ori pana isi va forma mai multe butoane pe noua “carare” decat avea pe cea veche. Apoi cand imulsurile nervoase vor trece prin creier, le va fi mai usor sa treaca pe noua ruta.
De la fibra principala transmitatoare a fiecarei celule, pornesc mai multe ramificatii fibroase. Acestea sunt rute alternative pe care le folosim.
Cu alte cuvinte alegem o noua ruta – sa fim buni in loc de maniosi, sa complimentam in loc de a critica, sa ajutam in loc sa ranim.
De multe ori informatiile contradictorii ne activeaza celulele nervoase. Unii spun “Da, fa asa”, altii “Nu, mai bine nu!” A face sau a nu face, asta e intrebarea. Cum stie creierul ce sa faca? Ai fost vreodata ispitit cu o prajitura cand iti promisesesi sa tii regim? Te gandeai “ce buna pare!”
Imediat informatia s-a intors prin 30 milivolti de energie care comanda creierul “Actioneaza!” dar in aceeasi clipa te-ai gandit: “Nu, mai bine nu!” si inca o data o alta circumvolutiune a creierului secreta substanta chimica numita OABA. Aceasta intoarce informatia cu o energie de 40 milivolti – “Nu!”
Gazda inca iti intinde tava cu prajitura, dar deja ai luat decizia, cu 10 milivolti pentru contra. Si astfel raspunzi: “Nu, multumesc”.
Vezi, creierul are nevoie de cel putin 10 milivolti de energie pentru a actiona. In cazul de mai sus, celula de serviciu a facut rapid o suma algebrica – 30 milivolti pentru, 40 contra. Diferenta – 10 milivolti contra.
Daca diavolul ar fi in spatele intregului tau efort pentru a te determina sa-ti calci promisiunea ce ti-ai facut-o, ar putea spune: “Bine, am pierdut, dar cu putin.” Si ar face noi planuri, mai bune, pentru data viitoare. El nu-ti poate citi mintea, dar cu siguranta poate sa-ti citeasca comportarea oscilatorie.
Ellen White spunea: “Vom fi in timp si eternitate, asa cum ne vom face propriile obiceiuri.” (Mart. Vol. IV)
Nu exista nici un mister in privinta naturii caracterului de crestin. “ Caracterul este dovedit nu prin faptele bune sau rele ocazionale, ci prin tendinta cuvintelor si faptelor obisnuintei.” (Calea catre Hristos).
Cercetand viata diferitelor caractere biblice, putem observa ca pentru multi dintre ei, vechile “carari” mintale ale obisnuintei nu erau distruse, ci mai degraba inlocuite cu altele noi de o mult mai mare putere.
Sa presupunem acum ca in procesul de formare a noi santuri, s-ar intampla sa aluneci inapoi, pornind iar pe vechea carare. Poate deja ai experimentat aceasta. Poate ai dus o viata victorioasa cateva luni si deodata, ai revenit la vechea obisnuinta gresita. Ti-ai pierdit controlul.
Batranul diavol iti sopteste la ureche: “Aha, n-ai castigat nimic, esti la fel ca mai inainte.” Nu-l asculta niciodata, fiindca el n-o sa-ti aminteasca despre victoriile obtinute prin noile “carari”, el n-o sa-ti spuna vreodata de transformarile fizice si chimice se au avut loc in “cararile” sistemului tau nervos.
Asadar, cand cazi, ceea ce ai de facut este sa te ridici si sa pornesti la treaba pe noua “carare” iarasi. Pe noile “carari” nu pierzi teren niciodata, acele butoane nu mai dispar. S-ar putea ca tot ceea ce-ti trebuieste sa fie deprinderea unei multimi de obiceiuri bune.
Obisnuinta iti poate scuti mult efort mintal. Obiceiurile bune fixate sunt aproape automatisme. Ele rar solicita efort de gandire.
Aproape orice sarcina de rutina poate fi facuta din obisnuinta. Stai si fa-ti inventarul treburilor pe care le faci sau pe care ar trebui sa le faci regulat.
Fa o lista si imparte sarcinile dupa criterii logice. Punele alaturi pe cele care in mod natural merg alaturi. Leaga treburile de care-ti amintesti mai greu de cele pe care nu le uiti niciodata.
De exemplu, prima legatura cu Dumnezeu printr-o rugaciune poate fi programata imediat dupa desteptare. Altarele familiale pot fi in legatura cu mesele regulate, la fel ca si spalatul dintilor. Hainele nu va trebui niciodata sa le aduni de pe jos daca niciodata nu le arunci pe jos. Fa-ti obiceiul de a le pune pe umerase sau in cuiere exact in momentul in care te schimbi.
Fa-ti obicei din orice indeletnicire regulata – fie din cele zilnice, saptamanale sau anuale. Leaga-le toate de ceva ce nu uiti niciodata. Vizualizeaza-ti secventa – vezi-te pe tine insuti savarsind indeletnicirea la timpul oportun. Creierul isi va forma reflexe de ceasornic si vei economisi multa energie.
Obiceiurile se pot forma la orice ora din viata. Copilaria e timpul cel mai potrivit, desigur pentru formarea acestora. Celulele creierului care trebuie sa conlucreze la realizarea unei sarcini date, au tendinta de a lucra in continuare impreuna.
Retelele ce implica anumite celule ale creierului solicitate la treburi date, se fixeaza rapid. Aceste retele rezista impotriva reorganizarii pentru alte treburi. Acesta e un motiv pentru care obiceiurile cele mai timpuriu fixate sunt si cele mai durabile. Repetitia, desigur, este un motiv si mai important.
Unele obiceiuri sunt mai usor de format decat altele, pur si simplu pentru ca mostenim diferite predispozitii. Datorita practicii raspandita prin secole a relelor obiceiuri, acesta se formeaza mai usor decat cele mai bune si sunt mult mai greu de abandonat, odata formate.
Daca copiii sunt lasati in voia lor, se vor deprinde cu raul mai repede decat cu binele. Astfel, Biblia spune ca sunetm prin natura “copii ai maniei”, “fi ai neascultarii” (Calea Catre Hristos).
Obiceiurile, ca orice alte activitati ale sistemului nervos se fixeaza in concordanta cu unele retele de neuroni. E usor sa te culci si sa te scoli la aceleasi ore ale zilei, sa-ti fie foame la orele meselor regulate, sa simti ca-ti lipseste cineva din familie la ora de care, de regula, trebuia sa vina. Chiar batutul darabanei cu degetele in masa sau chefurile unui betiv opereaza ritmatic. Mai bine totusi faceti rost de un obicei bun si fixati-l prin ritmicitate.
Am avut candva o pacienta ce prezenta o groaznica senzatie de sugrumare in fiecare luna aprilie. Ea fusese stransa de gat de catre un huligan cu cativa ani in urma intr-un aprilie si acum, in fiecare an, sistemul ei nervos repeta experienta.
Vindecarea s-a produs dupa ce am rupt ciclul ritmic, punand in loc un sistem de reactii placute.
Sa vedem acum ce putem face pentru a ne schimba din obiceiuri in scurta vreme. Mai intai sa actionam decis. Sa spunem un hotarat “NU” sau “Asa voi face” si acele butoane despre care vorbeam mai inainte se vor forma si mai rapid. Stii cat timp ii trebuie unei celule nervoase pentru a-si procura o molecula de proteine ca aceea care formeaza butoane? Exact o secunda! Cand in sistemul nostru nervos activeaza o celula nervoasa, nucleul ei trimite o informatie in fluidul inconjurator pentru a se forma molecule de proteine din anumiti aminoacizi. Totul se intampla intr-o secunda.
Bineinteles sunt necesare mii de molecule pentru a forma un buton. Cu cat e mai puternica hotararea, cu atat mai multa energie investesti in actiuni, cu atat mai degraba nervul impulsioneaza creierul spre formarea unui nou obicei sau fixarea, prin repetitie a unuia vechi. De aceea spunea inteleptul: “Tot ce gaseste mana ta, sa faca cu toata puterea ta.” Eclesiatul 9,10.
Apoi, distruge proastele obiceiuri din fasa, cand sunt in formare, nu cand s-au instalat pe deplin. Cea mai buna cale de a distruge proastele impulsuri din fasa este de a-ti investiga mintea si a-ti elimina acele motive distrugatoare de caracter, cultivandu-ti noi obisnuinte in gandire. Asta inseamna sa-ti determini mintea, in loc sa spuna: “As vrea sa fac asa ceva, dar nu voi face”, sa poti spune: “Nu vreau sa fac asa ceva, deci nu o voi face!”
Nu-ti ingadui nici o exceptie. Filozofia lui “de data asta n-o sa fie foc”, intareste vechiul obicei prost. Cel ce trebuie intarit este obiceiul cel nou si bun. Incearca a anticipezi imprejurarile cand vechiul obicei prost este mai susceptibil de a apare si in mod deliberat, cauta sa le schimbi.
Este strategia combinata a ruperii relatiei neutronice a vechiului obicei, suprapunanad binele, raului. Este marele truc al inlocuirii vechiului prost obicei cu un altul cat se poate de in opzitie.
De exemplu, in loc de a pierde mereu trenul, planifica-ti o buna partida de inot, gradina sau treaba gospodareasca. In loc sa te plangi, canta, zambeste in loc sa te incrunti. Practica-ti noul obicei in orice imprejurare.
Bunele obiceiuri pier in lipsa exercitiului. In stradania de a-ti depasi vechile proaste obiceiuri si a-ti forma altele bune nu omite puterea rugaciunii, dar asigura-te ca te rogi cum trebuie si cu credinta. Cand te rogi lui Dumnezeu pentru biruinta unui obicei prost, cere-I sa te binecuvanteze cu acele daruri care se opun obiceiurilor pe care vrei sa le indepartezi.
De exemplu, in loc sa te concentrezi in rugaciune asupra temperamentului violent pe care-l ai, marturiseste-ti acea violenta, dar cere-I lui Dumnezeu aceste daruri si astepta-le sa le experientezi.
Vei primi puterea generatoare a acestora si Dumnezeu te va putea binecuvanta cu puterea Sa divina speciala pentru a completa raspunsul rugaciunii tale. Cand lucreaza “cararile cerebrale” ale calmului, bunatatii, atentiei, rabdarii, ele distrug pe cele ale violentei temperamentului.
Uneori, Dumnezeu are greutati cu noi. Ii cerem sa ne ajute sa ne eliberam de temperamentul violent si insistam atata asupra acestui subiect incat traversam reteaua de carari ce genereaza violenta noastra. Si astfel cararile pozitive nu mai pot opera.
Dumnezeu nu te mai poate ajuta daca nu te feresti de “cararile” rele, asa ca roaga-te cu cresinciosie pentru noul si bunul obicei care vrei sa ti-l formezi, nu pentru cel vechi si prost. Vei gasi foarte util sa-ti petreci petreci timpul incarcandu-ti mintea cu atribute sfinte la orice ora din zi. Mediteaza la dragoste, indurare, bunatate, pace, cumpatare si fa-le exemplificate in propria-ti viata.
Studiaza viata lui Isus Hristos si alte caractere biblice in momentele lor de biruinta si imagineaza-te pe tine insuti in locul lor. Creierul iti va trimite impulsuri tuturor retelelor de neuroni din corp pentru a fixa tendinte de armonie cu bunele ganduri si intentii.
Psihologii au gasit ca bunele obiceiuri sunt mai cu succes cultivate prin reluari mintale. In toate aceste cazuri, organismul e gata sa raspunda la orice intentie a mintii. Altceva de real ajutor, in schimbarea vechilor proaste obiceiuri este folosirea balantei in viata. Fii cerebral, evita monotonia si extremele. Ofera mintii si trupului echilibrul necesar. Fa-ti un program, priveste la saptamana trecuta – a fost ea in echilibru? Treaba, distractie, masa, sport, odihna, studiu, meditatie, cult, au fost in echilibru? Foloseste balanta in fiecare zi si vei fi mai bine pregatit pentru succes in captivanta intreprindere a transformarii obiceiurilor.
