Spune-mi ce te streseaza ca sa-ti spun ce mananci. Kelly James-Enger sugereaza ca lucrul din dieta care ingrasa cel mai mult este stresul.
Tu, stresat? Ei, hai! Doar pentru ca esti cufundat in munca si masina ti s-a stricat nu inseamna ca esti stresat, nu-i asa? Desigur, esti un pic istovit, poate chiar irascibil. Dar ultima lovitura a venit azi dimineata cand ai descoperit ca nu ai putut sa inchizi fermoarul blugilor tai preferati.
Stii ceva? E posibil ca viata ta nebuna sa fie cauza faptului ca blugii nu te mai incap. Cercetarile arata ca stresul face sa creasca nu numai tensiunea arteriala sau riscul unui atac de inima, a unui infarct sau a altor boli, dar el poate mari si talia ta. Poti acumula si mai multa grasime in jurul mijlocului cu ajutorul stresului cronic de la serviciu sau de acasa; iar, din dorinta de a te distrage sau pentru a te simti mai bine, sentimentele de anxietate pot duce la obiceiul de a manca peste masura.
Citeste mai departe motivele surprinzatoare pentru care stresul poate fi cel mai de temut inamic al dietei si afla cum sa eviti a adauga kilograme in plus la locul de munca.
Legatura cortizolului
Fie ca va vine sa credeti sau nu, grasimea nu se gaseste in corp in mod egal. Conform Elissei Epel, cercetator in psihologia sanatatii la Departamentul de Psihologie a Sanatatii de la Universitatea din California, San Francisco, “exista doua tipuri de baza: grasime viscerala, care este depozitata in abdomen si inconjoara organele interne, si grasimea periferica, care este depozitata chiar sub piele.”
Chiar daca grasimea periferica nu e prea atragatoare, ea aduce mai putine riscuri decat grasimea viscerala. Nu se stie de ce, dar studiile arata ca persoanele cu mai multa grasime viscerala au un risc mai mare de a face bolile de inima, diabet, de a avea colesterolul marit sau a avea alte boli. Codul tau genetic si tipul organismului determina felul si cantitatea de grasime pe care le vei avea, dar exista si alti factori care le pot influenta.
Epel a studiat legaturile dintre stres si localizarea grasimii timp de mai multi ani. Ea a aflat ca atunci cand sunt stresate, femeile tind sa acumuleze mai multa grasime in jurul mijlocului/taliei. Se pare ca acest lucru se intampla deoarece atunci cand organismul tau este stresat, se produc niveluri mai ridicate ale hormonilor stresului – cortizolul si adrenalina.
“Din punct de vedere anatomic, aceasta grasime viscerala este foarte sensibila la hormoni”, spune Epel. “Ea are mai multi receptori pentru hormone, cum ar fi cortizolul. Daca ai mult cortizol care circula in corp, acesta activeaza caile de depozitare ale grasimii si incurajeaza corpul sa depoziteze mai multa grasime de acest tip.” Daca esti stresat in mod constant, iar corpul tau produce mai multi hormoni de felul cortizolului, e posibil ca talia ta sa se subtieze datorita grasimii viscerale care este depozitata in interiorul abdomenului.
Va dati seama ca daca sunteti supraponderala, probabil veti depozita grasime peste tot, inclusiv in jurul taliei. Totusi daca esti cat de cat slaba, dar ai multa grasime abdominala, vei dori sa afli mai mult despre cauzele acesteia. E posibil ca sa fii predispusa genetic la acumularea de grasime in acea zona, dar in aceeasi masura stresul poate fi unul dintre factori.
Cum poti evita ca talia ta sa fie afectata de cortizol? Combate stresul prin exercitiu, facandu-ti timp pentru tine si luand mici pauze de-a lungul zilei. “Acesta este inca un motiv de a acorda atentie stresului din vietile noastre si de a avea o greutate echilibrata,” spune Epel. “Nu este doar inca o simpla formula a caloriilor existente si a caloriilor de eliminat. Mediul hormonal poate determina locul unde corpul isi depoziteaza grasimea.”
De ce stresul produce foame
Imagineaza-ti urmatoarea scena: Esti la volan in drum spre serviciu si deodata o alta masina vireaza in fata ta. Apesi pe frane si strigi sa se opreasca, evitand un accident de masina la doar cativa centimetri. Icnesti de spaima, iar inima iti bate cu putere. Cateva minute mai tarziu te simti nesigur, slabit sau dezgustat. Acesta este corpul tau reactionand la amenintarea perceputa, asa-numitul raspuns “lupta-sau-fugi” – si este normal sa te faca sa te simti infometat, spune Dr. Nick Hall, psiho-neuro-imunolog si director al Centrului Wellness din Statiunea Saddlebrook Miami, Florida.
Raspunsul lupta-sau-fugi se refera la felul in care corpul tau se mobilizeaza la perceperea stresului. Din moment ce sistemul tau cardiac, respirator, precum si sistemul nervos central se trezesc si “sunt gata de actiune”, ele cer mai mult combustibil. “Din aceasta perspectiva, corpul tau este o masina,” spune Hall. “Are nevoie de combustibil, care pentru fiintele umane inseamna hrana, iar cea mai buna hrana care poate fi consumata in timpul unei urgente este cea care poate fi cel mai repede transformata in glicemie – carbohidratii.”
In timp ce stramosii nostri primitivi aveau nevoie de aceste extra-calorii pentru a lupta impotriva atacurilor, agentii stresori ai zilelor noastre nu cer, in mod obisnuit, combustibil in plus pentru a-i combate – asa ca aceste calorii se acumuleaza sub forma de grasimi. Stresul cronic poate provoca acest fel de raspuns in mod continuu, iar tu sfarsesti prin a simti o nevoie constanta de a manca.
“Aici este problema,” spune Hall. “Inca avem aceasta pofta nepotolita de a manca, ceea ce nu ar fi fost o problema cand se petreceau ore intregi in fiecare zi in activitate fizica. Dar acum aceasta constituie o problema majora.”
Stresul poate stapani asupra apetitului tau si aceasta datorita unui alt factor chimic, factorul de eliberare a corticotrofinei (CRT), care este una dintre primele substante chimice care se produce atunci cand apare stresul. Initial CRT iti taie pofta de mancare si produce anxietate. Majoritatea oamenilor experimenteaza indemnul de a manca in momentul cand celelalte substante chimice sunt eliberate de creier.
Daca simti deodata nevoia de a manca si iti dai seama ca aceasta se datoreaza stresului si nu foamei natural/fiziologice, Hall sugereaza sa faci cateva flotari sau sa urci in fuga un sir de trepte. Aceasta va produce o cantitate mai mica de CRT, care te va ajuta sa iti astamperi foamea. A manca ceva care contine putine calorii – fructe si vegetale, te va ajuta de asemenea sa raspunzi acestui prim impuls fara sa-ti dai peste cap dieta. In loc sa te lupti din rasputeri cu mancarea, mai bine petrece mai mult timp in sala de gimnastica.
“Recunoaste ca in momente de stres, raspunzi sugestiilor naturale biologice care vor sa te faca sa mananci peste masura,” spune Hall.
Creierul tau este flamand
Iti place sa mananci paste sau pizza atunci cand te simti tensioant? Poate ai prea putina serotonina, o substanta a creierului care are legatura cu depresia – lipsa ei poate cauza depresii si poate declansa o dorinta apriga de carbohidrati. “Cand mananci carbohidrati, de fapt nivelul serotoninei revine la normal,” spune Hall. “Este de fapt o metoda de auto-medicatie.”
Oricum, potrivit lui Hall, acest mod de abordare nu este lipsit de pericole – daca organismul tau nu poate converti/trasforma carbohidratii in serotonina, poti sa mananci cate paste vrei, dar iti vei schimba doar conturul trupului, nu si al mintii. Daca crezi ca nu poti asimila destui carbohidrati, ar fi bine sa consulti un medic.
“Este important ca oamenii sa-si dea seama ca dorinta lor pentru anumite tipuri de mancare nu este declansata intotdeauna de hedonism,” spune Hall. “Uneori exista ceva in creier care iti spune ca trebuie sa repari dezechilibrul chimic.”
Pentru a mentine o nutritie optima, Hall sugereaza ca cel putin 50% din caloriile dietei sa provina din carbohidrati, iar restul sa fie distribuit in mod egal intre grasimi si proteine.
Dar merit!
Un motiv pentru care stresul iti afecteaza felul de a manca este nevoia de a te autolinisti, spune Joy Bauer, dietetician autorizat si autor al cartii “The 90/10 Weight Loss Plan” (Renaissance Media, 2001). “Cand esti stresat, nu ai oprelisti. Oamenii nu au aceeasi putere de a face alegeri inteligente in materie de mancare,” spune Bauer. “De asemenea, ei au tendinta de a folosi mancarea pentru a-si amorti simturile si pentru a se simti bine. Oamenii asociaza stresul cu a fi draguti cu ei insisi, iar apoi interpreteaza aceasta luandu-si libertatea sa manance ceea ce in mod obisnuit n-ar manca.”
Aceasta poate insemna ca mananca preparate cu mult amidon, dulciuri cum ar fi prajiturile sau mancaruri grase si sarate, ca de exemplu cartofi prajiti. De asemenea, cand sunt tensionati, oamenii tind sa se indrepte spre “mancaruri reconfortant” ca chipsuri, biscuiti sau pizza. “Mancarurile reconfortante sunt acelea care ne reamintesc de copilarie cand greutatea, caloriile si sanatatea nu constituiau o problema,” spune Bauer. “Sunt acelea pe care le mancam fara griji si pe care, in mod obisnuit, nu ni le permitem fara a ne simti vinovati.” Problema este ca ele au foarte multe calorii si grasimi si mancam mai mult decat ar trebui.
Adesea femeile folosesc mancarea ca pe o modalitate de distragere a atentiei sau pentru a face fata simtamintelor de singuratate, depresie sau anxietate. “Ele vorbesc despre faptul ca simt un gol si folosesc mancarea pentru a umple cumva golul acela,” spune Bauer. “De exemplu, cei care sambata seara stau acasa singuri si trec printr-o depresie sau sunt plictisiti sau singuri pot manca o intreaga caserola de inghetata – ei folosesc mancarea pentru a-si amorti/alina emotiile cu care nu vor sa aiba de-a face sau cu care nu stiu ce sa faca.”
Solutia pentru stres
Cunoasterea beneficiilor de care ne putem bucura de pe urma infringerii obiceiului de a manca datorita stresului este primul pas ce trebuie facut.
“Cred ca oamenii trebuie sa vada stresul ca fiind timpul cel mai critic si mai important de a se controla,” spune Bauer. “A nu avea limite (in ce priveste mancarea) ne face sa ne simtim mai lipsiti de control.”
Deci, cum vei avea mai mult control? Avand grija de tine insuti sau facand urmatoarele lucruri: sa mananci sanatos, sa iti iei timp pentru exercitiu fizic si, in loc sa incerci sa fugi de problemele tale apeland la mancare, sa iti pastrezi la cote maxime nivelul de energie.
“Nimeni nu se simte mai puternic cand, in mijlocul unei situatii dificile, se hraneste numai cu dulciuri,” spune Bauer. “Cand mananci bine si faci exercitiu fizic, ai o gandire mult mai limpede care te ajuta sa faci fata mai bine stresului. Ai o minte mult mai clara decat atunci cand consumi permanent produse junk-food si bogate in grasimi (n. trad., junk-food sunt produsele cu un nivel ridicat de aditivi, calorii, zahar, grasimi sau sare si fara aport de vitamine, minerale). ”
Aminteste-ti de asemenea ca restrictionarea/interzicerea aspra/acerba a caloriilor doar adauga stres. Daca tocmai te-ai mutat sau ai foarte mult de lucru, poate ca nu e cel mai potrivit timp sa pierzi acele cateva kilograme. “Aceasta are doua taisuri: nu poti manca nici prea mult, nici prea putin,” spune Bauer. “Trebuie sa-ti formezi un fel de echilibru astfel incat sa mananci indeajuns, dar nu prea mult.”
Daca esti tensionat, apasat sau ingrijorat, cauta alte optiuni in loc de a manca. Suna un prieten, scrie in jurnal, sau iesi sa te plimbi putin. Ori asculta muzica preferata – ceva care iti aduce aminte de timpurile cand erai fericit – si concentreaza-te asupra acelui lucru.
Daca observi ca incepi sa iei in greutate, arunca o privire asupra stilului tau de viata si vezi daca stresul poate fi vinovat de aceasta. Poate trebuie sa ai mai multa grija de dieta ta sau sa lucrezi mai mult, sau poate a venit vremea sa mai incetinesti ritmul. Aminteste-ti ca desi stresul poate sa ingrase, nu e neaparat nevoie. Dezvolta-ti cai eficiente de a face fata stresului si nu numai ca te vei simti mai bine, dar vei fi si mai in forma.
______________________________